luni 17 feb 2025

SPONSORI OFICIALI

MISCAREA LEGIONARA IN CONSTANTA INTRE PUCIUL DIN 1940 SI REBELIUNEA DIN 1941

11043185_1390620064587329_5352866271582889694_n

Susţinerea politică la nivel înalt a ideei de unitate națională este evidenţiată şi prin deplasarea la Constanţa a Regelui Carol al II-lea şi a Voievodului Mihai de Alba-Iulia cu ocazia petrecerii Anul Nou, 1940 şi a primelor clipe din anul 1940 în mijlocul soldaţilor. Ziarele vremii consemnează evenimentul, cu festivitatea de la Regimentul 911056102_1428489334133735_7938967235684481887_n Călăraşi şi dau publicităţii Mesajul pe care suveranul îl transmite Armatei, printr-un Ȋnalt Ordin de zi, în care se reafirmă încrederea Domniei Sale, precum şi a întregii Țări în Oştire şi în modul cum ştie să facă de strajă la fruntariile ţării, Ministerul Aerului şi Marinei, ţinând cont de reizbucnirea războiului, continuă înnoirea flotei cu nave moderne care să aducă beneficii economiei naţionale, iar în caz de nevoie, să slujească şi armatei pentru manevre sau situaţii operative.
.
Rupturile teritoriale aveau să provoace o puternică criză politică şi, mai ales, o crescândă neîncredre în regele Carol al II-lea. Pentru a se asigura de o conducere politică progermană la Bucureşti, legionarii vor declanşa, la 3 septembrie 1940, aşa numitul „puci legionar”. Conducerea legionară aflată în exil la Berlin a întocmit planul „puciului” încă din anul 1939. Planul va fi actualizat la finalul lunii august 1940 de către Horia Sima şi avea la bază teoria conform căreia „un grup mic de terorişti hotărâţi trebuie şi poate instiga la o răscoală masele”. Planul prevedea declanşarea, la 3 septembrie 1940, ora 21.00, acţiuni prin care să se ocupe instituţiile politico-administrative şi militare importante în oraşele Braşov şiHORIA-SIMA Constanţa, apoi să înceapă acţiuni similare în oraşele Timişoara, Deva, Alba-Iulia şi Bucureşti, cu scopul de a crea panică la Palatul Regal.
Constanţa a fost aleasă datorită numărului mare de legionari activi existenţi în Dobrogea şi a influenţei lor asupra unor militari. Conducerea acţiunilor în teritoriu era asigurată de legionarii, care au urmat un curs de pregătire la Berlin, iar punctul de comandă a fost stabilit la Braşov.
.
În acelaşi timp, se actualizau „planurile pentru reprimarea tulburărilor interne”, întocmite conform ordinelor Marelui Stat Major cu nr.16478/C din 27 mai 1940. Acestea erau realizate la nivel de corp de armată, divizie şi brigadă, în principal se prevedeau: misiunea, scopul, forţele la dispoziţie, dispozitivul, rolul fiecărui element de dispozitiv, întrebuinţarea rezervelor.

S-a stabilit că „intervenţia trebuie să se facă prompt şi energic”. Acţiunea militarilor se făcea în concordanţă cu prevederile „Regulamentului Serviciului asupra Garnizoanei”, care la titlul VII, prevedea, în situaţia intervenţiei armatei în caz de tulburări interne, cine are dreptul să ceară trupe, modul de a proceda la locul desfăşurării tulburărilor, întrebuinţarea trupelor, uzul de armă, măsuri de luat după împrăştierea sau supunerea răzvrătiţilor.
.
La Constanţa, la 3 septembrie 1940, orele 21.00, s-a procedat la atacarea simultană a mai multor obiective 11267854_1439174713065197_6796848392486171360_nmilitare şi politico-administrative locale. Cea mai importantă acţiune a fost la Comandamentul Corpului 2 armată, unde o companie de infanterie din Regimentul 34 infanterie, condusă de sublocotenentul, în rezervă, Radu Constantin, şi un detaşament de 40 de marinari militari din Mangalia, comandat de comandorul Gheorghe Isbăsescu, aveau misiunea să ocupe localul militar, să aducă la cunoştinţa ofiţerilor că „a fost dată o lovitură de stat militară de către Garda de Fier şi de generalul Antonescu” şi să se semneze de către ofiţeri „o telegramă prin care se cerea lui Carol al II-lea abdicarea”.
.
Acţiunea legionară la Constanţa avea să eşueze din cauza proastei coordonări, dar şi a prezenţei de spirit a militarilor, mai ales a colonelului Leonida, aflat în fruntea Statului Major al Corpului 2 armată, care a ordonat arestarea ofiţerilor implicaţi. Legionarii au eşuat în acţiunea de ocupare a Chesturii, Gării şi Poştei, dar, fără a face uz de arme, reuşesc să ocupe Prefectura şi Centrala Telefoanelor şi, în urma ciocniri cu forţele de ordine, Legiunea Mobilă de Jandarmi Constanţa şi Inspectoratul de Jandarmi. Armata a încercat să elibereze obiectivele1533831_560457907375337_590477598_n ocupate de legionari prin forţă, dar se va ajunge la un armistiţiu, care se va încheia cu predarea legionarilor la 4 septembrie, la orele 6.00. La Legiunea Mobilă de Jandarmi, legionarii au incediat clădirea centrală înainte de a părăsi locaţia.

În luptele desfăşurate în noaptea de 3-4 septembrie 1940 s-au înregistrat la Constanţa 10 morţi (7 militari şi 3 legionari) şi 13 răniţi (5 militari şi 8 răniţi).
Au fost arestaţi mai mulţi ofiţeri, printre care comandorul Gheorghe Isbăsescu, locotenent (r) Puiu Traian, locotenent (r) Constantin Radu, sublocotenenţii (r) Posteucă şi Jorjoaia.
.
Prin legea nr. 511 din 5 septembrie 1940 generalul Ion Antonescu, Președintele Consiliului de Miniştri era investit cu depline puteri și prerogativele pentru conducerea Statului român, exercitate de M.S. Regele.
În după-amiaza zilei de 5 septembrie, generalul Ion Antonescu, după ce a primit puteri depline în conducerea statului, a dispus punerea în libertate a legionarilor arestaţi, ca urmare a participării lor la acţiunile de răsturnare a regimului regelui Carol al II-lea. Era o măsură atipică pentru generalul Ion Antonescu, renumit pentru severitateaMaresalul-ion-antonescu cu care sancţiona subalternii care încălcau legile. Cei vinovaţi vor fi pedepsiţi de abia în vara anului 1941.
.
Prin Decretul-lege cu nr. 3151 din 14 septembrie 1940, România a fost proclamată „stat naţional legionar”.
După acţiunea legionarilor, care a dus la abdicarea regelui Carol al II-lea la începutul lunii septembrie, „Pericolul îl reprezentau legionarii, intruşi în unităţi care după 6 septembrie se puteau manifesta legal şi propagau ostilitate la retragere şi chiar ripostă”.
Se creează noi organizaţii legionare. Se formează Corpul Muncitoresc Legionar, care era o structură de bază a Mişcării Legionare, în interiorul căreia erau încadraţi muncitori.

Corpul era sub conducerea comandantului-ajutor legionar Dumitru Groza. În timpul regimului legionar, în Bucureşti funcţiona Comandamentul Corpul Muncitoresc Legionar, care avea 4 subgarnizoane. Presiunea asupra armatei s-a exercitat şi prin noii concentraţi în rândul26 noiembrie cărora se aflau mulţi legionari şi care expuneau unei contaminări restul ostaşilor. În rândul tinerilor ofiţeri s-a înregistrat o creştere a simpatizanţilor legionari.
.
În 26/27 noiembrie 1940 legionarii s-au dedat la crime înfiorătoare. Au avut loc asasinate la Jilava, unde au pierit 65 deţinuţi politici: politicieni şi militari, colaboratori ai regelui Carol al II-lea, mulţi implicaţi în represiunile contra legionarilor – precum generalii Gheorghe Argeşanu (fost prim-ministru), Gabriel Marinescu, Gheorghe Bengliu, fostul ministru Victor Iamandi – în pădurile Vlăsiei, Balota, Prefectura Poliţiei din Bucureşti.

Sub gloanţe au căzut şi economistul Virgil Madgearu, ucis în pădurea Snagov, şi savantul de reputaţie internaţională, de fapt, cel mai mare istoric al românilor, Nicolae lorga, executat la marginea şoselei, în comună Strejnic.

Şi toate acestea pe un fond general de înfricoşare a opiniei publice. Au luat totuşi o poziţie critica unii oameni politici, membri ai Partidului Naţional Liberal şi Partidului Naţional00029217_large Ţărănesc.
.
Generalul Ion Antonescu a luat măsura de a atrage corpul ofiţeresc de partea sa. A dat un Decret-lege nr. 4178 din 23 decembrie 1940, prin care li se şterg datoriile şi consolidează situaţia materială privilegiată.
Analizând schimbările geostrategice intervenite pe continent, îndeosebi după înfrângerea Franţei, continua ameninţare pe care o prezenta Uniunea Sovietică la frontiera noastră de Est, precum şi garanţiile date de Germania şi Italia, după dictatul de la Viena, generalul Ion Antonescu a apreciat că interesele de securitate şi de refacere a graniţelor naţionale ale României cereau intensificarea colaborării cu Germania. A solicitat şi a sosit în ţară, începând cu luna octombrie 1940, Misiunea Militară germană, având componentele terestră, aeriană şi navală, aflate sub comanda generalului de cavalerie Erik Hansen. Scopul misiunii era de a colabora cu Comandamentul român la reorganizarea, dotarea şi instruirea armatei române, dar şi de a proteja regiunea3._Spre_front_in_Constanta petroliferă.
La 23 noiembrie 1940, generalul Ion Antonescu a aderat la Pactul Tripartit, declarând disponibilitatea armatei române de se angaja în operaţiuni alături de Reich.
.
Primele subunităţi militare germane s-au instalat în Dobrogea şi în Constanţa în iarna anului 1940. Efectivele mari au ajuns în oraş în luna ianuarie 1941. Dispozitivul militar german se va organiza mai ales pe litoral.

În portul Constanţa au fost grupaţi aproape 500 de militari. Efectivul trimis în Dobrogea se va ridica în câteva luni la 35.000 de oameni. Cea mai mare parte a efectivelor germane erau instalate în partea de nord a provinciei, în Constanţa şi împrejurimi.

Un punct putenic amenajat în apropierea oraşului, în zona sudică, petirpitz_cta_2 malul Mării Negre, era bateria „Tirpitz”. Bateria era înconjurată de 2-3 rânduri de reţele de sârmă ghimpată şi de câmpuri de mine. Personalul depăşea 600 de ofiţeri şi soldaţi.
.
Până la 22 iunie 1941, a crescut importanţa pe care România o reprezenta în strategia frontului de est a Germaniei naziste. În baza Directivei nr. 26, semnată de Hitler, la 3 aprilie 1941, generalul Erik Hansen, şeful Misiunii Militare Germane în România a primit însărcinarea să influenţeze autorităţile militare române spre o intensă pregătire de apărare a României împotriva Rusiei Sovietice.
.
După câteva luni de la instaurarea Statului Naţional Legionar în toamna anului 1940, coabitarea la putere dintre generalul Ion Antonescu şi person_antonescu6tensiunile dintre generalul Ion Antonescu şi legionari s-au amplificat încontinuu. Pentru a media conflictul intern dintre forţele naţionaliste româneşti, Hitler i-a chemat la Berlin pentru negocieri pe Ion Antonescu şi pe Horia Sima, cel din urmă refuzând să dea curs invitaţiei.
.
La 14 ianuarie 1941, Ion Antonescu a plecat la Berlin, unde i-a cerut lui Hitler să-i dea mâna liberă pentru a restabili situaţia. La doar două zile, Nicolae Pătrașcu, secretarul general al mişcării legionare, a proclamat ruptura totală cu Antonescu, iar legionarii au trecut la organizarea de detaşamente paramilitare şi la baricadarea în sedii.
.
La 19 ianuarie 1941 a fost asasinat maiorul Döring, de la Misiunea Militară germană pentru Armata de Uscat. În11018300_1390617704587565_2034023556045445846_n aceeasi zi, sub pretextul unor conferințe pe tema „Lupta Germaniei național-socialiste și a Italiei fasciste pentru instaurarea unei noi ordini europene” s-a ținut o serie de conferințe nu numai în București, ci și în alte orașe din țară. La 20 ianuarie 1941, generalul Constantin Petrovicescu a fost înlocuit din fruntea Ministerului de Interne.
.
Numai punerea armatei în stare de alarmă în noaptea de Anul Nou a făcut să eşueze planul legionar de asasinare a celor potrivnici mişcării legionare. Generalul Ion Antonescu printr-un ordin de zi indica armata ca fiind singura care putea garanta liniştea în ţară.
Horia Sima, liderul legionarilor, a dezminţit existenţa planului de atentate împotriva oamenilor politici. Dar nu aveau să treacă decât câteva săptămâni şi s-a ajuns la ruptura dintre Conducătorul statului şi mişcareabonaparte3 legionară, care se afla la guvernare.

S-au defăşurat manifestaţii în Bucureşti şi în ţară pentru a face presiuni asupra generalului Antonescu, dar acesta a luat măsura înlocuirii prefecţiilor de judeţe cu şefii garnizoanelor din oraşele capitale de judeţ, iar instituţiile publice şi întreprinderile industriale au trecut sub paza armatei şi jandarmeriei.
.
În seara zilei de 21 ianuarie 1941, a început rebeliunea legionară, care s-a extins în toate marile oraşe ale ţării. Termenul de rebeliune a fost folosit pentru prima oară în documentele informative ale Siguranţei şi Jandarmeriei cu referire la manifestările zgomotoase, pe alocuri chiar violente, ale tinerilor legionari ieşiţi în pieţele publice din Bucureşti, Braşov, Constanţa, Timişoara şi Ploieşti, pentru a protesta faţă de cedările teritoriale din 30 august 1940, termenul fiind folosit şi când s-au desfăşurat evenimentele din 21-23 ianuarie 1941. Termenul de rebeliune a fostbonaparte6 folosit în paralel cu sintagma „evenimetele din ianuarie 1941”.
.
La 21 ianuarie 1941, pentru a protesta împotriva ministrului de Interne, judecat a fi prea slab, legionarii au ocupat cazărmile şi posturile de poliţie din Bucureşti. Au torturat şi masacrat peste 350 de personalităţi, dintre care numeroşi evrei.
.
În cursul său, grupările legionare au aplicat tactici teroriste, vizând populația Bucureștiului și în mod special populația evreiască din oraș, crimele comise în acest context purtând și numele de Pogromul de la București. Rebeliunea legionară din 21-23 ianuarie 1941 a declanşat pogromul asupra comunităţii evreieşti din Capitală.

Ministrul Vasile Iaşinschi a ordonat incendierea cartierelor evreieşti dar când şi-a dat seama că incendiul va cuprinde întreg oraşul a spus: „E prea târziu, incendiatorii au ieşit la drum”.
.


.
Un alt eveniment sângeros a avut loc la Jilava, unde „90 de evrei, dintre cei torturaţi în centrele legionare de bucharest-romania-1940-a-gym-classtortură, au fost încărcaţi în camioane, duşi în pădurea Jilava, dezbrăcaţi şi împuşcaţi în cap. A doua zi, unii legionari s-au întors la faţa locului pentru a aduna îmbrăcămintea celor ucişi şi lucrările dentare de aur”.

O ceată de legionari a luat 15 evrei de la centru de tortură de la Prefectura poliţiei Capitalei, i-au dus la abatorul capitalei şi i-au împuşcat în ceafă.
.
Totuși, rebeliunea a avut un caracter general, în marile orașe ale României desfășurându-se acțiuni legionare. Pogromul de la Bucureşti din ianuarie 1941 a fost în întregime pus la cale de către legionari, fără ca armata să fi intervenit. După ce rebeliunea legionară a fost înăbuşită, armata a găsit 200 de camioane încărcate cu obiecte jefuite, bijuterii şi bani.
.
O nota a Serviciului Secret de Informatii, din 24 ianuarie 1941 este elocventă în ceea ce priveste atitudinea cercurilor engleze din Capitală – reflex al metropolei – care „se arăta indispuse de faptul că nu a persistat starea de anarhie și haos care ar fi dezorganizat viața economică sau ar fi dus la prelungirea unui razboi civil. Cercurile14840_540550622635415_1912838999_n britanice sperau în dezorganizarea cailor ferate, degradarea instalatiilor de petrol, desfiintarea de fabrici, scăderea producției prin perpetuarea anarhiei etc. Se spera – după însăși formula britanică – într-un „front de haos” în spatele frontului german din Balcani. Englezii au considerat cu dezamăgire înfrângerea rapidă a rebelilor, colaborarea dintre armata germană și româna pentru restabilirea ordinii”.
.
La 23 ianuarie 1941, Garda de Fier a fost învinsă, înlăturată de la putere şi interzisă. O parte dintre legionari au fost închişi, alţii trimişi pe front. Însă Horia Sima, liderul lor, şi alţi câţiva au fugit în Germania, îmbrăcaţi în uniforme militare nemţeşti.
.
Armata a fost alarmată şi era gata să intervină. Hiler a decis să nu intervină în lupta pentru putere între cele două tabere. Generalul Ion Antonescu a încredinţat conducerea generală pentru reprimarea legionarilor generalului Constantin Sănătescu. În după-amiaza zilei de 22 ianuarie, armata a trecut la acţiune. Majoritatea rebelilor s-au predat armatei. Ei au fost interogaţi şi trimişi în lagăre. Au fost judecaţi peste 8.000 de legionari.rebeliune1
.
I. Sandu, subsecretar de Stat la Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor, pentru Culte şi Arte, a prezentat situaţia preoţilor implicaţi în rebeliune şi care au fost deferiţi parchetelor militare. După datele indicate de Patruharhie au fost condamnaţi şi 5 preoţi din Episcopia Constanţei, dar li s-a permis să ţină slujbe în continuare.
.
Militarii germani din Misiunea Militară au primit ordinul să-i ascundă pe unii legionari în clădirile afectate lor sau să intervină pentru eliberarea lor.
Astfel, Horia Sima împreună cu aproximativ 350 de legionari au fost transportaţi în vagoane plumbuite peste frontieră sub menţiunea „material de război trimis în Germania pentru reparaţie”.

În sensul sprijinirii legionarilor de către reprezentanţii Reichului se înscrie şi acţiunea viceconsului german la Constanţa, Emil Geyger, care a intervenit în favoarea inculpaţilor legionari.
.
După rebeliune, Corpul Muncitoresc Legionar s-a organizat sub conducerea lui Tibi Teodorescu, însă fără a se Antonescu_dand_onorulţine seama de vechea repartiţie a secţiilor pe subgarnizoane. De la 1 iunie 1941, conducerea corpului a fost preluată de Ion Popa.

Mobilizarea pentru front şi stare de război, au dus la decimarea efectivelor Corpului, iar după 15 septembrie 1943, autorităţile au descoperit comandamentul condus de Constantin Teofănescu.
.
La 27 ianuarie 1941, generalul Ion Antonescu a format un nou guvern din militari și tehnicieni, alcătuit în principal din ofițeri, a căror sarcină era aceea de a asigura ordinea publică și administrarea eficientă, iar la 14 februarie 1941 statul național-legionar a fost abrogat în mod oficial.
A fost instaurat un regim autoritar, care, în urma plebiscitului naţional din 2-5 martie 1941, era aprobat cu o mare majoritate de către cetăţenii României.
În noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, ora 24,00, Armata Română a declanşat operaţiunile militare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord de sub ocupaţie sovietică. Operaţiunea Barbarossa!

.
Prof.dr. Costin Scurtu – Director Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” Filiala Constanța

costin-scurtu
.
.
Va prezentam filmul artistic romanesc UN COMISAR ACUZA

Regia: Sergiu Nicolaescu | Actori: Amza Pellea, Gheorghe Dinică, Ion Besoiu, Jean Constantin, Emmerich Schäffer, Sergiu Nicolaescu.
.
Filmul ficționalizează câteva evenimente reale petrecute în noiembrie 1940 (masacrul de la Jilava, asasinarea profesorilor Nicolae Iorga și Virgil Madgearu), în perioada Statului Național-Legionar.
Comisarul Moldovan este însărcinat cu anchetarea unui masacru organizat în noiembrie 1940 de un comando legionar la închisoarea Viraga. Masacrul a avut ca țintă mai mulți adversari ai regimului politic de extremă dreaptă din România anului 1940, încarcerați la Viraga, printre care și un grup de activiști comuniști.
Pentru a scoate adevărul la lumină, Moldovan trebuie să lupte nu doar cu Legiunea, ci și cu influenții protectori ai acesteia din sferele înalte ale puterii. Deși reușește să descopere adevărul și să-i ucidă pe legionarii care au participat la masacru, comisarul Moldovan este împușcat la finalul filmului pe dealul de la Mănăstirea Plumbuita.


.
.
Va prezentam filmul artistic romanesc REVANSA
Regia: Sergiu Nicolaescu | Actori: Gheorghe Dinică, Sergiu Nicolaescu, Jean Constantin, Amza Pellea, Ion Besoiu, Mircea Albulescu
.
Filmul urmărește destinul principalelor personaje din Un comisar acuză la începutul anului 1941.
După ce fusese împușcat la finalul filmului anterior și crezut mort, comisarul Moldovan revine pentru a-și lua „revanșa” față de Paraipan și de colonelul Zăvoianu, vinovați de moartea mamei sale și de încercarea de ucidere a sa. Lupta comisarului cu legionarii se desfășoară pe fundalul evenimentelor tulburi din ianuarie 1941 care au culminat cu rebeliunea legionară.
Moldovan reușește să-l omoare pe Paraipan și să-l aresteze pe Zăvoianu, dar în încercarea de a-l aresta pe Horia Sima îi este ucis unicul său copil.

Lasă un comentariu

avatar

Sortează după:   Cele mai noi | Cele mai vechi | Cele mai votate
Liga Militarilor Profesionisti
Administrator
22 ianuarie 2016 16:35

Filme postate pe site-ul Ligii Militarilor Profesionisti:
.
NOI CEI DIN LINIA INTAI
in cadrul articolului: ZIUA FORTELOR TERESTRE
http://www.ligamilitarilor.ro/eveniment/ziua-fortelor-terestre/
.
FATA MORGANA
in cadrul articolului: 1 AUGUST – ZI DE SARBATOARE PENTRU TANCHISTII TARII
http://www.ligamilitarilor.ro/activitati/stiri-din-domeniul-militar-national/1-august-zi-de-sarbatoare-pentru-tanchistii-tarii/
.
OGLINDA
in cadrul articolului: DEZROBITORII
http://www.ligamilitarilor.ro/istorie-militara/dezrobitorii/
.
PENTRU PATRIE 1877
in cadrul articolului: REGELE CAROL I – FAURITORUL ROMANIEI MODERNE
http://www.ligamilitarilor.ro/eroii-neamului/regele-carol-fauritorul-romaniei-moderne/
.
ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, INTAIA NOAPTE DE RAZBOI
in cadrul articolului: TURTUCAIA 2013
http://www.ligamilitarilor.ro/activitati/turtucaia-2013/
.
PE AICI NU SE TRECE
in cadrul articolului: LA MULȚI ANI ARMATEI ROMÂNE!
http://www.ligamilitarilor.ro/activitati/stiri-din-domeniul-militar-national/la-multi-ani-armatei-romane/
.
AM FOST 16
in cadrul articolului: BATALIA DE LA BUDAPESTA (29 octombrie 1944 – 13 februarie 1945)
http://www.ligamilitarilor.ro/fara-categorie/batalia-de-la-budapesta/
.
CAPCANA MERCENARILOR
in cadrul articolului : 1 DECEMBRIE – ZIUA NATIONALA A ROMANIEI!
http://www.ligamilitarilor.ro/arc-peste-timp/1-decembrie-ziua-nationala-romaniei/
.
CASTELUL CONDAMNATILOR
in cadrul articolului: EROII ROMANI OMAGIATI LA STRANI (CEHIA)
http://www.ligamilitarilor.ro/eroii-neamului/eroii-romani-omagiati-la-strani-cehia/#comment-7836
.
UN ECHIPAJ PENTRU SINGAPORE
in cadrul articolului: NAVA “PREDEAL” – IN LUPTA CU MAREA DEZLANTUITA
http://www.ligamilitarilor.ro/arc-peste-timp/nava-predeal-lupta-cu-marea-dezlantuita/
.
FURTUNA IN PACIFIC
in cadrul articolului SCUFUNDAREA CARGOULUI “DAMBOVITA” – 9 DECEMBRIE 1973
http://www.ligamilitarilor.ro/arc-peste-timp/scufundarea-cargoului-dambovita/
.
UN COMISAR ACUZA
in cadrul articolului : MISCAREA LEGIONARA IN CONSTANTA INTRE PUCIUL DIN 1940 SI REBELIUNEA DIN 1941
http://www.ligamilitarilor.ro/istorie-militara/miscarea-legionara-in-constanta-intre-puciul-din-1940-si-rebeliunea-din-1941/
.
REVANSA
in cadrul articolului : MISCAREA LEGIONARA IN CONSTANTA INTRE PUCIUL DIN 1940 SI REBELIUNEA DIN 1941
http://www.ligamilitarilor.ro/istorie-militara/miscarea-legionara-in-constanta-intre-puciul-din-1940-si-rebeliunea-din-1941/

wpDiscuz