Noiembrie 2010. Accidentul în care au murit trei dintre militarii Batalionului 26 Infanterie ,,Neagoe Basarab” Craiova a îndoliat, încă o dată, marea familie a ,,Scorpionilor Roşii”. Viorel Antonie, Constantin Buică şi Marin Costea există în sufletul camarazilor şi familiilor. Noi le vom cinsti mereu memoria!
Noiembrie 2011. Zi tristă de toamnă, parcă la fel de tristă ca sufletele rudelor camarazilor dispăruţi în urmă cu un an. Am trecut pragul Batalionului 26 Infanterie ,,Neagoe Basarab” Craiova, convinsă fiind că îmi voi găsi cu greutate cuvintele, că întrebările mele vor fi prea seci în faţa fluviului de trăiri ale rudelor celor trei mitari. Dialogul avut mă face să fiu onorată de privilegiul de a fi stat de vorbă cu Andreea Antonie, Daniel Burcă şi Lavinia Costea.
,,Auzi, mami, tata acolo, la îngeri, are jucării?”
Andreea Antonie m-a întâmpinat cumva încurcată: ,,Cum să vă spun? Nu poate nimeni să simtă durerea asta! Nici nu doresc, cuiva! Cea mică îl ştie din tablouri pe tata. Cea mare mă întreabă mereu. Îi spun că tata e îngeraş. Nu ştiu cum a perceput ea, dar în urmă cu 2-3 luni a văzut un stol de păsări şi mi-a spus că o pasăre din urmă e tatăl ei. Aşa a perceput ea că e la îngeraşi! I-am tot cumpărat jucării, ca orice părinte. Fata mea îmi spune: auzi, mami, tata acolo, la îngeri, are jucării?”
Am întrebat-o pe Andreea Antonie despre Armată, despre camarazi. Am întrebat-o dacă Viorel ar fi mândru de ea. Încercând să ascundă o lacrimă, mi-a răspuns: ,,Oamenii se poartă extraordinar! Când se adună toţi în formaţie, la raport…soţul meu este aici, cu noi, în unitatea asta! Eu cred că pentru noi, ministerul a făcut tot ce se putea face, omeneşte. Sunt aici numai datorită domnului ministru, indiscutabil, indiferent cine, ce ar spune! Pe această cale, îi mulţumesc! Nu m-am gândit, până acum, ce ar crede soţul meu dacă m-ar vedea aici, în unitate, un uniforma Armatei Române. Cu siguranţă, ar fi mândru!”
,,La revedere, Costel! Am onoarea de a te saluta!”
Vizibil emoţionat, Daniel Buică a spus: ,,Costel era un tânăr cu toată viaţa înainte. Era vesel, plin de viaţă! La 23 noiembrie 2010, viaţa lui s-a frânt. Pe lângă propriile regrete, a lăsat în urmă o familie pe jumătate goală şi o viaţă netrăită. La revedere, Costel! Am onoarea de a te saluta!”
,,Trăiesc un sentiment de mândrie…la mine în piept scrie Costea!”
Cu ochii în lacrimi, Lavinia Costea s-a destăinuit: ,,Era un om extraordinar! A iubit Armata! El s-a angajat odată cu înfiinţarea Batalionului. A avut norocul să aibă lângă el oameni care ştiu ce înseamnă Armata, comandanţi desăvârşiţi, oameni extraordinari. Noi discutam foarte mult, îmi spunea despre aceşti oameni. Acum, am văzut şi eu…Faptul că am fost încadrată a însemn
at foarte mult pentru mine…Noi am fost invitaţi de Crăciun, de 1 iunie…când am ajuns şi domnul ministru şi-a început discursul…Şi-a spus viaţa, care este identică cu a noastră! Spunea aşa: la vârsta pe care o avea băieţelul meu când s-a întâmplat…tatăl dânsului avea 38 de ani, aceeaşi vârstă pe care o avea şi soţul meu. Mama dânsului avea 33 de ani, aceeaşi vârstă pe care o aveam eu, iar dânsul avea vârsta băieţelului meu mai mare…la fel ca familia mea! Tatăl dânsului, militar fiind, la fel, a decedat…nu am cuvinte! Am plecat cu fruntea sus! Suntem mândri de soţul meu, atât ca om, cât şi ca militar ! Tot ce mi-a fost dat să aud după, totul mă face să fiu mândră.”
Întreaga personalitate a Laviniei Costea transmite puterea de a merge înainte: ,,Tot ce am făcut în acest an, în familie şi la serviciu, mă face să merg mereu cu capul sus! Nu l-am dezamăgit nici odată şi nu-l voi dezamăgi, mai ales acum. Trăiesc un sentiment de mândrie! Simt reacţia colegilor, în momentul în care mă întâlnesc cu fiecare…la mine în piept scrie Costea! Sunt convinsă că ar fi mândră de mine!”
Dincolo de poarta Batalionului 26 Infanterie ,,Neagoe Basarab” Craiova, în stradă, viaţa îşi urmează cursul ei firesc.
Militarii merg înainte, conştienţi că fiecare dintre ei poate să moară în misiune. Au ales, cu nobleţe, să-şi servească ţara, purtând în sufletul lor, ca pe o icoană, drapelul tricolor!
ONOARE ŞI PATRIE!
Oana NUŢĂ
(Preluarea de date şi informaţii de către terţi, fără acceptul administratorului site-ului, se supune prevederilor legale.)
Lasă un comentariu
Prin vara anului 1971, la o aplicatie strategica de alarmare, iesire in teren si apoi de trecere a Carpatilor de catre A-2a dintr-o zona de operatii in alta intr-un timp record, dupa proaspata avansare la gradul general de armată (mai 1971) a lui Ion Ionita devenit ministru al Forțelor Armate, cel mai înalt grad din Armata Română din acea perioadă, au murit SAPTE camarazi din cauza oboselii exagerate la volan. Masina s-a rasturnat chiar pe un drum drept unde a acrosat un capat de podet. Fiind rasturnati intr-un parau cu apa pana la piciorul broastei in apropiere de localitatea Victoria, sapte militari s-au innecat fiindca a cazut incarcatura peste ei si a blocat paraul. Astfel s-a format o balta in jurul masinii si ei au murit innecati si asfixiati. In poligon au mai avut atunci loc inca doua accidente mortale. Autosanitara noastra, felcer plutonier Nistorica, a transportat ceilalti militari la spitalele din zona. Transmisionist fiind, am ascultat la Cincu, si eu, in CROS, discutia dinte proaspatul general Ciubancan, comandantul D.67.Mc si ministrul Fortelor Armate Ion Ionita care cerea urgentarea gasirii vinovatului afirmand, citez: “Sa se gaseasca vinovatul, de preferinta ofiter, daca se poate superior ca daca nu va dau eu un general, vinovat” cu aviz la Ciubancan. Asa se “gaseau” vinovatii pentru imaginea exigentei armatei si a devenit notorie expresia asta cu “sa se gaseasca vinovatul…”. Accidente de acestea au fost destul de multe in toate armele si categoriile de Forte Armate si mai ales in serviciul de garda, poligon sau in misiune. Poate ar fi cazul sa comemoram intraga ISTORIE A JERTFELOR serviciului militarilor armatei romane fiindca ei TOTI au servit TARA cu aceeasi daruire si obligatie a militarului aflat sub juramant. Dumnezeu sa-i odihneasca in pace pe toti cei ce si-au jertfit viata sub arme.
Ioan Cepaliga
acum cuvintele sunt de prisos,dar personal am cunoscut-o personal pe costea lavinia ba mai mult am fost si colegi de serviciu cativa ani,este o femeie extra ordinara de un caracter deosebit si o luptatoare desavarsita ,i-mi doresc sa ramana asa mult timp deacum incolo,ca are pentru cine lupta (copii ei),pe marian asa cum ii spunea lavinia dar si noi,eu nu la-m cunoscut personal,intr-un final lam cunoscut,dar pacat ca nu trebuia sa-l cunosc asa ,nu pot sa mai scriu de lacrimi si emotii,DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA IN PACE! IN VECI NU TE VOM UITA DRAGA MARIAN,tu esti acolo sus si ne veghezi pe totii chiar daca neai cunoscut sau nu.DUMNEZEU SA TE ODIHNEASCA,iar tu LAVI sa-ti dea DUMNEZEU putere si sanatate sa poti sa-ti cresti pe cei doi ingerasi.
COMUNICAT
*
A aparut nr. 149 a publicatiei “TIMONA”, revista editata de LIGA MAISTRILOR MILITARI DE MARINA. Puteti sa o “rafoiti” on-line intrand pe site-ul LMMM – http://www.lmmm.ro sau “clik” pe link-ul de pe site-ul L.M.P.
La pagina 3 din “Timona”, un articol despre noi – “LIGA MILITARILOR PROFESIONISTI SI DEMERSURILE SALE”.
*
Consiliul Director al L.M.P.
Crezul membrilor Ligii Militarilor Profesionisti:
„Cred în datoria de a apăra teritoriul şi interesele României în orice situaţie;
Cred în obligaţia mea de a respecta cu stricteţe legile statului român;
Cred în dreptul la libertate şi siguranţă al fiecărui cetăţean al patriei noastre;
Cred în libertatea de gândire şi conştiinţă, în viaţa privată şi de familie a oricărui om;
Cred că omul trebuie să moară aşa cum se naşte – liber şi egal în demnitate şi drepturi.
Să-mi ajute Dumnezeu, ca această credinţă să nu dispară niciodată!”
Apreciez si eu acest articol cu interviurile acelor mame si sotii ajunse vaduve datorita faptului ca sotii lor au cazut la datorie… Durere mare a fost atunci la inmormantare si durere mare este si acum cand ne aducem aminte de ei…
Dumnezeu sa-i aibe in paza sa…
LMP va multumesc in numele meu si al camarazilor mei…
Sunt din Craiova, si vreau sa multumesc LMP pentru articolul prezentat pe site. Nu trebuie sa ne uitam niciodata camarazii cazuti…
Sunt adanc impresionat… inca o data va multumesc. Cum ma pot inscrie in LMP?
Puteţi să luaţi legătura cu mine, telefonic. Aveţi numărul la Contact.
Cu gânduri bune,
Oana NUŢĂ
Bunul Dumnezeu sa-i ierte si sa-i odihneasca in pace pe camarazii nostri. Ei acum il slujeste acolo sus pe Dumnezeu…
Condoleante familiilor…
a fost si ziua noastra, a fost si ziua lor. DUMNEZEU sa aiba grija de sufletele lor, iar noi sa le cinstim memoria prin a fi buni artileristi.
Aseara dupa citirea acestor rinduri nu am mai putut scrie decit sa-i odihneaca Dumnezeu in pace. Acum spun ca sunt eroi chiar daca nu au fost in focul luptei, pentru ca si-au facut datoria pentru tara.
Familiilor le doresc sa isi aminteasca cu drag de ei,
Dumnezeu sa ii odihneasca in pace
Florin Gabriel Cocus
Vicepresedinte L.M.P.
Cuvintele sunt greu de rostit în asemenea momente,sufletu-mi suspină, vorbeşte prin lacrimi .Durerea este prea mare pentru părinţii,soţiile şi copii acestor eroi,rog pe Dumnezeu să le facă mai uşoară suferinţa .
“Ei” de acolo de sus din oastea cerului, ne roagă ca peste negura timpului să nu-i uităm ,noi suntem “lumea” pe care au iubit-o mult.
Militarii Profesionişti din cadrul Forţelor Terestre,garnizoana Cluj sunt alături sufleteşte de familiile îndurerate .”Nu-i vom uita niciodată.” Cu respect Gabriel Merlan
Nu am avut onoarea de ai cunoaste personal,dar din acest material mi.am dat seama ca au fost niste militari destoinici,niste camarazi cu simtul datoriei si al onoarei…dumnezeu sa.i odihneasca in pace,cu stima si respect.
Dumnezeu sa-i ierte si sa-i odihneasca in pace.
Tofi membru L.M.P.
Mulţumesc Andreea Antonie, Daniel Buică, Lavinia Costea!
Fără puterea dvs. de a vorbi despre drama trăită, acest material nu ar fi fost posibil!
Vă asigur că L.M.P. va continua să-şi amintească de eroii noştri!
Salut toţi militarii profesionişti de la ,,Scorpionii Roşii” şi ,,Scorpionii Negrii”, pe care îi asigur de preţuirea mea!
În egală măsură, gândul meu bun se îndreaptă către toţi militarii profesionişti din România, cărora le port respect!
Oana NUŢĂ
Preţuire şi respect pentru ceea ce faceţi, stimată doamnă. Sunteţi un camarad care luptă cu o armă, condeiul, la fel de eficace ca orice armă cu care se pregăteşte militarul. Ba, mai mult, această armă devine bandaj sufletesc în aceste dureroase momente. Salut prezenţa dumneavoastră alături de noi şi vă asigur de toată gratitudinea noastră.
Dinu Nedelcu
Pacat ca ne-au parasit asa de repede. Le vom cinsti mereu memoria!
Dumnezeu sa-i aiba in paza!
Onoare camarazilor disparuti!
Cinste Ligii Militarilor Profesionisti!
Putere familiilor!
Cei trei camarazi au fost militari desavarsiti! Si-au facut datoria pana la capat!
Dumnezeu sa-i odihneasca!
Ma plec in fata jertfei camarazilor nostri!
Pentru cei din familii este foarte greu! Le doresc sa aiba puterea de a merge inainte!
Ii asigur ca le suntem alaturi!
Condoleante familiilor de aici de la malul marii din partea unui grup de marinari militari impresionati de articol si de tragedia petrecuta acum 1 an.
Dumnezeu sa-i ierte si sa-i odihneasca in pace…
ONOARE SI PATRIE!
Camarazii nostri de la “Scorpionii rosii” – Craiova au dat jertfa de sange cazand la datorie… Trebuie sa le cinstim memoria ori de cate ori avem ocazia. Condoleante familiilor, Dumnezeu sa-i ierte
Nu ne vom uita niciodata camarazii plecati!
Onoare lor!
Putere familiilor!
nu pot sa spun nimik…….. ma doare mult ………..marian prodea craiova
Un filmulet din 2005…departe fiidnd de casa,un mare om,acum un mare inger, IOAN GROSARU, imortaliza militari bravi, mari caractere, suflete imense. Esti unul dintre ei.Iti multumim !
Vom aprinde intotdeauna cate o lumanare in memoria camarazilor nostri disparuti prematur facandu-si datoria cu arma in mana. Profesia de militar profesionist implica riscuri atat in tara in poligoane dar mai ales in teatrele de razboi.
Dumnezeu sa aibe grija de sufletele lor nobile…
Acesti baieti au lasat un gol imens in sufletele camarazilor si au indoliat pentru intotdeauna familiile ramase in urma. Cei trei acum ne privesc de acolo de sus zambidu-ne parca indemnandu-ne sa ne instruim si sa fim la fel de buni militari asa cum au fost ei…
Nu-i vom uita niciodata…
Doresc sotiilor, famililor celor disparuti in tragicul accident PUTERE de la BUNUL DUMNEZEU sa mearga mai departe si ii asiguram ca noi militarii nu ne vom uita niciodata camarazii cazuti in tara sau in teatrele de operatii.
DUMNEZEU SA-I AIBE IN PAZA SA ACOLO SUS….
Pana in noiembrie 2010 cei trei camarazi au slujit tara sub Drapel… De aproape 1 an cei trei il slujesc pe Dumnezeu si suntem siguri ca o fac la fel de bine cum au facut-o aici pe pamant alaturi de camarazii lor.
NU O SA VA UITAM NICIODATA…
ONOARE SI PATRIE!
Nu prea ma pricep la cuvinte in aste cazuri. “Dumnezeu sa-i ierte”. Aici oastea romana se micsoreaza acolo creste. Dupa parerea mea, orice ostean din oastea dacica de aici acolo primeste un cadounepretuit, acela fiind o pereche de aripi, si un consemn foarte greu: sa-i pazeasca si sa-i “ocroteasca pe Romani”.
Doamne ajuta!
Ontelus – F-221 Membru in Consiliul Director L.M.P.
Cinste voua, eroi ai neamului romanesc!
Sa cinstim, sa nu uitam, si sa pretuim jertfa de sange a militarilor cazuti la datorie. Condoleante familiilor indurerate.
Dumnezeu sa ii ierte si sa ii odihneasca in pace!
Valentin Honciuc
Dumnezeu sa mangaie familiile indoliate; pierderea este imensa si durerea parintilor, sotiilor, copiilor si fratilor v-a ramane in inima lor pentru totdeauna.
Viata nu este intotdeauna cinstita. Dar daca intr-adevar exista un motiv, este nevoie de timp, rabdare, pentru a-l afla, a-l intelege si a-l accepta.
Dumnezeu sa-i odihneasca in pace.
Florin Suteu, membru in Consiliul Director.
Dumnezeu sa ii odihneasca in pace.
E greu sa scrii ceva dupa ce citeşti aceste rânduri. Pios omagiu şi veşnică amintire celor ce au fost aleşi să completeze oastea de îngeri a Domnului. Suntem alături de familiile lor, greu încercate, pe care le asigurăm de întreaga noastra consideraţie şi preţuire. Dumnezeu să-i odihnească şi să vegheze asupra familiilor lor precum şi asupra tuturor militarilor romani!
Dinu Nedelcu
E greu sa scrii ceva dupa ce citeşti aceste rânduri. Pios omagiu şi veşnică amintire celor ce au fost aleşi să completeze oastea de îngeri a Domnului. Suntem alături de familiile lor, greu încercate, pe care le asigurăm de întreaga noastra consideraţie şi preţuire. Dumnezeu să-i odihnească şi să vegheze asupra familiilor lor precum şi asupra tuturor militarilor romani!
Dinu Nedelcu
Indiscutabil, gestul de a vă reaminti despre camarazii căzuți pe câmpul de onoare vă recomandă ca oameni iubitori de oameni. Dureros, dar realist materialul semnat de Oana Nuță, un condeier care, pe lângă instrumentul de scris, folosește sufletul. Mă înclin cu pioșenie, cinsitind astfel memoria celor trei camarazi trecuți în veșnicie. Dumnezeu să-i odihnească! Pentru familiile lor, un salut și o încurajare pornite din inima unui fost purtător de uniformă militară care și-a slujit țara 37 de ani, 18 dintre aceștia numai la bordul unei nave a Forțelor Navale. Să aveți puterea de a crede că acei care v-au părăsit vă privesc din ceruri cu aceeași dragoste…
MAINE, 10 NOIEMBRIE, ARMATA ROMANA SARBATORESTE ZIUA ARTILERIEI. CEI MAI MULTI DINTRE BARBATII BRAVI, CURAJOSI SI DESTOINICI ALEG MESERIA ARMELOR. FITI MANDRI CA ATI ALES SA FITI MILITARI ! LA MULTI ANI, STIMATI ARTILERISTI !
Privind spre cer, trei chipuri va zambesc si in acelasi timp va multumesc, ca sunteti oameni, ca simtiti, ca nu uitati si v-amintiti …
Doamna Costea Liga Militarilor Profesionisti este alaturi de familia dumneavoastra… va multumim pentru randurile pe care le-ati scris cu inima…
Danut ALBU – L.M.P.
Condoleante famililor acum la un an de la tragedie. Pacat de copilasii aia ca traiesc fara tata… Dumnezeu sa-i odihneasca in pace…
este adevarat este pacat de copilasi, dar mai pacat este de ei ca s-au dus in pamant de tineri. Dumnezeu sa-i ierte si sa-i odihneasca-n pace
Suntem siguri ca rana produsa de pierderea sotilor inca nu s-a cicatrizat si poate nu se va cicatriza niciodata… Curaj rudelor de a trece peste aceste momente grele… Dumnezeu sa-i aibe in paza sa…
Au murit intr-un accident nefericit, muncind in armata pentru a-si castiga painea cea de toate zilele… Numai cine nu a fost in Cincu in luna noiembrie sau decembrie sa dormi in cort, sa execute trageri si sa faci instructie pe dealurile si vaile de acolo, nu stie ce inseamna asta… ce sacrificii depun militarii si in ce conditii se instruiesc.
De apreciat si ma bucur ca domnul ministru Oprea si Ministerul Apararii a fost alaturi de familiile indoliate…
Dumnezeu sa-i odihneasca-n pace…
Cunosc sentimentul pierderii unor camarazi fie ca sunt ofiteri, maistri militari sau gradati profesionisti.
Nu este important gradul atata timp cat respectul reciproc, camaraderia si prietenia stau la baza unei relatii trainice cladite in cadrul unei unitati militare sau in echipajul unei nave de lupta, care, in timp devine pentru militari o a doua familie.
Cu durere in suflet nu putem face altceva decat sa le cinstim memoria si sa fim alaturi de familiile lor.
Condoleante famililor indoliate si Dumnezeu sa-i odihneasca-n pace…
ONOARE SI PATRIE!
Mircea Cavadia _ F-221 – Membru in Consiliul Director L.M.P.
Cum putem noi sa le cinstim memoria? Facandu-ne fiecare datoria cu devotament si constinciozitate in unitatea sa, in poligoane in aplicatii, in teatrele de operatii ca adevarati militari ai Armatei Romane purtand in suflet drapelul tricolor… si mai ales sa nu-i uitam niciodata, nici camarazii din Craiova dar nici noi cei din tara…
CURAJUL, DEVOTAMENTUL, DISCIPLINA, SACRIFICIUL SUNT ATUURILE MILITARILOR ROMANI…
DUMNEZEU SA-I IERTE SI SA-I ODIHNEASCA IN PACE…
*
Danut ALBU – Prim-vicepresedinte L.M.P.
AU FOST CAMARAZI CONSTIINCIOSI , CORECTI DEVOTATI PTR. ARMATA LE CINSTIM MEREU MEMORIA. DUMNEZEU SAI ODIHNESCA.