VENERABILII OSTAŞI AI ROMÂNIEI
*
*
Prin Legea nr.3003 din 13 noiembrie 2007 a fost instituită Ziua Veteranilor de Război, “ în semn de recunoaştere a meritelor veteranilor de război pe câmpurile de luptă pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României”.
Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” filiala Constanţa s-au implicat în organizarea festivităţilor prilejuite de acest eveniment împreună cu primăriile din localităţile Techirghiol şi Cumpăna .
La Techirghiol, la sediul Bibliotecii din localitate, începând cu ora 11.00 s-a desfăşurat o festivitate la care au participat :
Adrian Stan, primarul localităţii, Col.(r) Remus Macovei, preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” filiala Constanţa, prof.dr. Costin Scurtu, directorul Muzeului Naţional de Istorie Militară “Ferdinand I” filiala Constanţa,consilieri locali, cadre ]n reyerv[ ;I ]n retragere şi elevi de la Liceul “Emil Racoviţă”.
Cei sărbătoriţi au fost:
Abdula Sapuat, Avamil Cadâr, Cosmeanu Constantin, Durilă Mircea, Frâncu Alexandru, Iurescu Grogore, Picoiu Constantin, Ritco Sava, Stoica Dragomir, Toma Nicolae şi Tudor Dumitru, venerabili veterani cu vârste cuprinse între 92 şi 100 de ani.
Aceştia au fost felicitaţi şi li s-au adus mulţumiri pentru faptele de vitejie săvârşite pe câmpurile de luptă din Rusia sovietică, nord- vestul României, Ungaria, Cehoslovacia şi Austria. Celor 11 veterani, col.(r) Andreescu Mihail Gavrilă, preşedintele subfilialei Techirghiol a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”, le-a oferit câte o plachetă şi o diploma de onoare. 
Elevii de la Liceul “Emil Racoviţă” au prezentat un scurt program artistic, veteranii de război izbucnind în lacrimi la intonarea marşului “Treceţi batalioane române Carpaţii”.
Primăria Techirghiol a oferit fiecărui veteran de război un pachet cu ocazia sărbătorilor de Paşti.
La Cumpăna, ceremonialul s-a desfăşurat la monumentul Veteranilor de Război, situat în parcul central . 
Primarul comunei , doamna Mariana Gâju, gen.(r) Gheorghe Constantin şi contraamiralul Petre Zamfir, preşedintele şi prim – vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Vetaranilor de Război din România, filiala Constanţa şi cdor. Paul Oţelea , prim- vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” filiala Constanţa, în alocuţiunile lor au subliniat importanţa sacrificiilor pe care militarii români le-au făcut în timpul celui de la doilea război mondial, i-au felicitat pe cei doi veterani de război rămaşi în viaţă –
Ceapă Ion şi Crăciun Gheorghe şi i-au asigurat pe aceştia de respectul întregii comunităţi locale.
La ceremonial au participat un număr impresionant de copii şi elevi de la grădiniţa şi Grupul Şcolar din localitate. Oaspeţilor prezenţi , doamna Mariana Gâju le-a oferit o tradiţională pâine , semn al bunăstării oamenilor din Cumpăna. Activitatea s-a încheiat cu o masă festivă organizată în cinstea veteranilor de război.
.
Col.(r) Remus Macovei
*
In memoria ostasilor romani care au luptat la Stalingrad:
http://youtu.be/Fp_nNhj_XIA
Lasă un comentariu
Vizitati pagina de facebook a Ligii Militarilor Profesionisti
https://www.facebook.com/ligamilitarilor?ref=hl
A aparut numarul 160 al revistei “TIMONA”, publicatie editata de Liga Maistrilor Militari de Marina:
http://lmmm.ro/wp-content/uploads/2013/05/rev-timona-160.pdf
Va invitam sa o rasfoiti.
.
Lupu Mugurel – F-222 – LMP
Ceremoniale militare dedicate Zilei de 9 mai la Constanţa
.
Şi anul acesta autorităţile locale constănţene, pentru sărbătorirea Zilei Independenţei, Zilei Victoriei şi Zilei Europei, au organizat diverse evenimente pentru a celebra aceste momente cheie din istoria României şi a Europei deopotrivă.
Miercuri , 8 mai a.c., începând cu ora 11.00, Consulul General al Federaţiei Ruse la Constanţa, domnul Mikail Reva, a participat la ceremonialul militar şi religios organizat de garnizoana militară Constanţa, la Monumentul ostaşilor şi ofiţerilor sovietici dispus în Cimitirul Central Constanţa.
Reprezentanţii veteranilor de război şi ai rezerviştilor militari, după cuvântarea consulului Mikail Reva, au depus coroane de flori, alături de diplomaţii străini şi celelate oficialităţi prezente. Începând cu ora 13.00, s-a participat la recepţia organizată de Consulatul General al Federaţiei Ruse, la restaurantul Colonade.
Joi , 9 mai a.c.,începând cu ora 10.00, la Monumentul Independenţei, dispus pe platoul din apropierera Casei de Cultură, Prefectura Constanţa şi garnizoana militară Constanţa au organizat un ceremonial militar şi religios dedicat celor trei evenimente.După oficierea serviciului religios, reprezentanţii Prefecturii, Consiliului Judeţean şi ai Primăriei, unităţilor militare din garnizoană, partidelor politice, organizaţiilor de revoluţionari şi asociaţiilor veteranilor de război şi ai rezerviştilor au depus coroane de flori.
În organizarea Primăriei Mihail Kogălniceanu şi a Centrului Administrativ, comandat de col. Viorel Ciobanu, a fost organizat un ceremonial militar şi religios la Monumentul Eroilor Regimentului 36 Infanterie. Sub conducerea col.Otto.A. Busher, un detaşament de militari americani, care desfăşoară activităţi de pregătire la utilităţile militare din Dobrogea, au participat la acest ceremonial. Au mai fost prezenţi veterani de război şi rezervişti militari care şi-au desfăşurat activitatea în Regimentul 36 Mecanizat şi în Regimentul 57 Aviaţie Vânătoare. După depunerea coroanelor de flori, un grup de copii de la grădiniţa din localitate au prezentat un scurt program artistic. La sala de brifing a Centrului Administrativ a avut loc o discuţie amicală între rezerviştii militari şi reprezentanţii americani.
.
Consiliul Director LMP
.
Pe pagina de facebook a Ligii Militarilor Profesionisti s-au postat fotografii de la Ceremonialul dedicat Zilei de 9 Mai.
https://www.facebook.com/ligamilitarilor?ref=tn_tnmn
Pierderile Armatei Romane in razboaiele din secolele al XIX-lea si al XX-lea
Romania a participat, in secolele al XIX-lea si al XX-lea, la patru mari razboaie:
– 1877 – 1878 Razboiul de Independenta
– 1913 – Al doilea Razboi Balcanic (primul consumandu-se in anul 1912, fara participare romanneasca)
– 1916 – 1919 Primul Razboi Mondial (Razboiul Reintregirii)
– 1941 – 1945 Al doilea Razboi Mondial, cu doua etape, unul sfant (22 iunie 1941-23 august 1944) si altul drept (23 august 1944-12 mai 1945).
_
1. In Razboiul de Independenta, armata romana a pierdut:
– 4.302 morti si disparuti, din care 40 de ofiteri si 15 medici.
– 3.316 raniti, din care 70 de ofiteri.
In acest conflict armata a avut 19.084 de bolnavi, din care 210 ofiteri si 74 de medici.
_
2. In Al Doilea Razboi Balcanic (1913) desi nu au avut loc ciocniri sau lupte, armata a avut 1.150 de militari morti, datorita epidemiei de holera declansata in zona muntoasa a Balcanilor.
_
3. In Razboiul de Reintregire 1916 – 1919
– 1.913 ofiteri si 95.454 de soldati morti pe front, in infirmerii sau spitale din tara, ca urmare a bolilor si a ranilor suferite.
– 248 de ofiteri si 51.177 de soldati morti pe front, in tara sau strainatate in imprejurari necunoscute, in mare parte neindetificati.
– 169 de ofiteri si 70.335 de soldati morti in lagarele de prizonieri. Numarul total al mortilor armatei romane se ridica, la 2.331 de ofiteri si 216.966 de soldati.
Numarul civililor morti ca urmare a bataliilor, ranilor, sau tifosului exantematic este apreciat la circa 250.000.
Cifrele sunt pentru Vechiul Regat, dar in anii Primului Razboi Mondial, sute de mii de romani au luptat in armatele austro-ungare si ruse. Numarul militarilor romani morti sub steag strain este greu de apreciat. Cercetarile estimative, arata, circa 50.000 de morti pentru romanii transilvaneni in anii 1914-1918.
_
4. In Al Doilea Razboi Mondial situatia se prezinta astfel:
– Campania din est: 71.585 de morti, din care 3.113 ofiteri, 1.823 de subofiteri si 66.649 de soldati.
– Campania din vest: 21.035 de morti, din care 859 de ofiteri, 776 de subofiteri si 19.400 de soldati.
Total in cele doua campanii:
– 92.620 de morti, din care 3.372de ofiteri, 2.599 de subofiteri si 86.049 de soldati.
La acestia se adauga 333.966 de raniti (243.622 in Est si 90.344 in Vest) si 367.976 de disparuti, cei mai multi prizonieri, din care 309.533 in Est si 58.443 in Vest.
Cifrele totale se ridica la: 794.562 militari (624.740 in Est si 168.822 in Vest)
_
De Ziua Veteranilor de razboi sa-i cinstim pe cei in viata,
Sa punem o floare la monumente, si sa aprindem o lumanare, pentru toti cei care de-a lungul timpului, in uniforma cu arma in mana, au murit PENTRU PATRIE!
Bătălia de la Stalingrad (acum Volgograd), din 1942/1943 în timpul celui de- Al Doilea Razboi Mondial a reprezentat un punct de cotitură important în desfășurarea razboiului și este considerată cea mai sângeroasă și mai mare bătălie din istoria omenirii.
Bătălia a fost marcată de brutalitate și de lipsa de grijă pentru populația civilă.
Bătălia a inclus campania de bombardamente germane asupra orașului Stalingrad (azi redenumit Volvograd ) din sudul Rusiei, atacul terestru german asupra orașului, și lupte din interiorul orașului însuși, după care a urmat contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit și distrus fortele germane și ale celorlalți Aliati (romani, italieni unguri )din oraș și din regiunea periferică a orașului.
Numărul total al pierderilor de vieți umane este estimat la aproximativ 3 milioane. Lipsa unor date mai exacte este datorată și refuzului guvernului sovietic de atunci de a calcula pierderile din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari și ar fi demobilizat eforturile de război. Forțele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de rasarit și nu și-au mai revenit niciodată de pe urma acestei înfrângeri.
Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat începutul eliberării URSS, luptă care a dus în cele din urmă la victoria din mai 1945 asupra Germaniei Naziste.
Mai multi supravietuitori germani considera si astazi Batalia de la Stalingrad drept o inteligenta capacana sovietica in care au fost atrasi prin retrageri deliberate. In consecinta, inclina sa se considere victime si nu provocatori al acelui dezastru.
Un lucru, totusi, este indiscutabil.
Batalia de la Stalingrad ramane un subiect cu o incarcatura ideologica atat de mare si atat de importanat din punct de vedere simbolic, incat ultimul cuvant nu se va face auzit multi ani de aici inainte.
*
FORTELE SI MIJLOACELE BELIGERANTILOR LA INCEPUTUL CONTRAOFENSIVEI DE LA STALINGRAD – 19 NOIEMBRIE 1942
.
EFECTIVE UMANE:
* Trupele sovietice: 1.103.000
* Trupele germano-romane: 1.011.500
Raportul de forte: 1,1/1
.
TUNURI SI ARUNCATOARE:
* Trupele sovietice: 15.501
* Trupele germano-romane : 10.290
Raport de forte: 1,5/1
.
TANCURI SI AUTOTUNURI:
* Trupele sovietice: 1.463
* Trupele germano-romane : 675
Raportul de forte: 2,2/1
.
AVIOANE DE RAZBOI:
* Trupele sovietice: 1.350
* Trupele germano-romane: 1.216
Raportul de forte: 1,1/1
–
Am postat acest comentariu in cadrul articolului “ZIUA VETERANILOR DE RAZBOI SARBATORITA IN GARNIZOANA CONSTANTA” in memoria ostasilor romani care au luptat si au murit in cea mai mare batalie din istorie.
Din toate punctele de vedere, bătălia de la Stalingrad a fost cea mai sângeroasă, cu cele mai multe pierderi într-o singură bătalie.
A durat 199 de zile. Pierderile în rândurile militarilor Axei au fost de circa 850.000 de oameni. Printre aceștia, 400.000 de germani, 200.000 de mii de români, 130.000 de italieni și 120.000 de unguri. Mai mult de 40.000 de civili sovietici au murit în oraș și în suburbii.
.
Cap. Danut ALBU – Presedinte Liga Militarilor Profesionisti
“Stalingrad este o poveste de dimensiuni monumentale”
Max Hastings.
SE STING VETERANII
.
Priveşte, copile, cum trec veteranii
În şiruri tăcute, bătrâni luptători
Se duc! Se topesc! Şi-odată cu anii
Dispar în neant, anonimi călători.
.
Se sting veteranii, lăsaţi în uitare,
Încet, în tăcere şi-n lacrimi se sting.
Şi nimeni nu-i plânge! Pe nimeni nu doare
Că mor veteranii! Nici ei nu mai plâng!
.
Priveşte-i! Mai mişcă! Mai sunt încă vii!
Şi-aşteaptă să sune… un ultim atac,
Căci astăzi sunt iarăşi în linia-ntâi
Şi-aşteaptă semnalul! Şi rabdă! Şi tac!
.
Priveşte-i trecând, resemnaţi spre vecie,
Păşind maiestuos, ca lumea să ştie
Că n-au cerşit, nu s-au plâns, n-au crâcnit!
Au luptat, au muncit, au tăcut… şi-au murit!
.
De-ai fost general sau simplu soldat
Pe front nu contează! Nu este o lege
Să-ţi apere gradul. Eşti doar un bărbat
În lupta cu moartea. Şi moartea n-alege!
.
Din est până-n vest, întregul pământ
Cu sângele lor în război l-au udat.
Cu trupuri uitate sub cruci de mormânt
Tot drumul Golgotei a fost jalonat!
Iar cei ce-au scăpat de cumplitul infern
La matcă întorşi au fost aşteptaţi
Potrivit obiceiului nostru etern
La Aiud, la Sighet, la Piteşti, la Galaţi.
.
De-aceea, copile, când trec veteranii
Cu feţele supte, ca de sfinţi bizantini
Opreşte-te-n loc, căci ei sunt titanii
Istoriei noastre! Şi lor să te-nchini!
.
Sunt candele sfinte! Cât pâlpaie încă
Mai dă-le onoruri! Aceşti oameni trişti
Ţi-au clădit viitorul în piatră şi-n stâncă
Şi-au murit pentru tine, ca tu să exişti!
.
Şi-acuma priveşte cum trec veteranii
În şiruri tăcute, eroi cerşetori!
Se duc! Se topesc! Şi-odată cu anii
Dispar în neant… inutili trecători!
.
Col. (r) Gheorghe Lăcătuşu – veteran de război
–