miercuri 13 nov 2024

SPONSORI OFICIALI

11 – 24 APRILIE 1944 – PRIMA ETAPA A OPERATIUNII “60.000”

0_df364_e262dce5_orig

1944, 11 – 24 aprilie – s-a desfăşurat prima etapă a Operaţiunii „60.000“ , la care au participat nave militare şi comerciale româneşti, acestea fiind deseori şi puternic atacate de numeroase nave de suprafaţă, submarine şi aviaţia sovietică.
La 8 aprilie 1944, trupele sovietice au declanşat Operaţiunea „Crimeea“, creând astfel o situaţie dificilă trupelor încercuite în peninsulă, singura cale de salvare a acestora fiind Marea Neagră.

Marina Regală Română a denumit evacuarea Crimeei Operaţiunea „60.000“, deoarece numărul militarilor români aflaţi în peninsulă era de 65.093 oameni, în aprilie 1944.
Executarea operaţiunii a revenit Forţelor Navale Maritime comandate de contraamiralul Horia Măcellariu , coordonarea generală a evacuării trupelor germano-române şi a materialelor din Crimeea revenind Comandamentului German „Amiral Marea Neagră“, comandat de viceamiralul Helmuth von Brinkman.
.
În prima fază a evacuării (14 – 27 aprilie 1944) au plecat pe mare din Crimeea către Constanţa, în total , 72.358 de oameni: 20.779 români, dintre care 2.296 răniţi; 29.494 germani, dintre care 4.995 răniţi; 723 slovaci; 15.055 voluntari ruşi; 2.559 prizonieri; 3.748 civili; dintre toţi aceştia, aproximativ 1,5% au murit în timpul traversării.
În a doua fază a evacuării (1 – 13 mai 1944) au fost transportaţi pe mare la Constanţa 47.825 de oameni: 15.078 români, 28.992 germani şi 3.755 sovietici (voluntari, prizonieri şi civili).marea-neagrc483-5-6-martie-1943-450x250
Au murit aproximativ 10.000 de oameni în timpul traversării, dintre care 4.000 erau români.
Distrugătorul „Regele Ferdinand“ (pavilion: România, IMO: 6109167, 1.900 to., construit în anul 1930) a avut 12 morţi şi 28 de răniţi din echipaj, nava de pasageri şi poştă „Dacia“ (pavilion: România, IMO: 5602843, 3.147 trb., construit în anul 1907) 3 morţi şi 22 răniţi, iar canoniera „Sublocotenent Ion Ghiculescu“, ex-„Mignonne“ (pavilion: România, IMO: 6106227, 315 to., construită în anul 1917) un dispărut şi un rănit.
.
Au fost scufundate trei nave de transport sub pavilion românesc (4.598 tone) şi au fost avariate două nave de război; germanii au pierdut 5 nave: 3 remorchere şi două şlepuri (11.196 tone), iar altă navă a fost avariată.
Au mai fost scufundate patru vânătoare de submarine germane şi trei şalupe, iar alte şase vânătoare de submarine au fost avariate. De asemenea, două nave de transport maghiare au fost avariate.
În total, între 14 aprilie – 13 mai 1944, din Crimeea au fost evacuaţi pe mare 120.853 de oameni: 36.557 români crimeea-18-aprilie-1944-sapte-decenii-de-la-prima-tragedie-a-operatiunii-60000-galerie-foto(90% din efectivul existent în Crimeea la 11 aprilie 1944), dintre care 4.262 răniţi; 58.486 germani, dintre care 12.027 răniţi; 723 slovaci; 15.391 voluntari ruşi; 2.581 prizonieri; 7.115 civili.
În timpul operaţiunilor au fost evacuate şi 22.548 tone de materiale (armament, muniţie ş.a.).
Pierderile umane în timpul transporturilor pe mare au reprezentat circa 9-10%, iar pierderile de tonaj de 19.048 trb. au însemnat 32% din tonajul total al Axei, existent în Marea Neagră.
Transporturile s-au efectuat în 25 convoaie escortate, care au fost supuse la 14 atacuri de aviaţie, 12 atacuri de submarine, un atac de motocanoniere şi unul de vedete torpiloare, care au provocat pierderi umane de aproximativ 500 militari. Au fost avariate în acelaşi timp navele româneşti „Ardeal“, „Alba Iulia“, „Oituz“, „Danubius“, „Mărăşti“, „Regele Ferdinand“, „P.T.A. 404“ şi „P.T.A. 406“.
Pentru modul în care a operat în timpul evacuării, Marina Regală Română a primit felicitări din partea amiraluluiBrinkman Karl Dönitz, comandantul Kriegsmarine (Marina de Război Germană), şi a viceamiralului Helmuth von Brinkmann, comandantul forţelor germane în Marea Neagră.
Germanii au fost foarte surprinşi de faptul că, la Chersonez, românii şi-au riscat până şi distrugătoarele.
Datorită dimensiunilor spaţiului de desfăşurare, a forţelor relativ reduse care au participat, această operaţiune militară se înscrie în istoria navală universală ca una dintre cele mai mari şi mai importante, alături de Operaţiunea „Dynamo“ de retragere a trupelor britanice de la Dunkirk (Dunkerque) – Franţa.
.
1944, 15 aprilie – puitorul de mine „Amiral Murgescu“ (pavilion: România, IMO: 6111611, 812 trb., construit în anul 1941) a doborât două avioane de bombardament sovietice.Puitor de mine AM M
Nava românească, împreună cu trei vânătoare de submarine mari U.J. tip K.T. şi un R-boot, escorta un convoi format din cargoul „Oituz“ (pavilion: România, IMO: 5602452, 2.679 trb, construit în anul 1906) şi navele „Laudon“, „Theben“ (pavilion: Germania, IMO: 5605222, 2.989 trb., lungime: 103,60 m, lăţime: 14,60 m, constructor: august 1921, „Nordseewerke“, Emden – Germania) şi crucişătorul „Erzherzog Karl“ (IMO: 6103251, 10.600 trb., lungime: 126,20 m, lăţime: 21,70 m, constructor: 17 iunie 1906, „Stabilimento Tecnico Triestino“ – Italia; a fost lansat la apă la data de 4 octombrie 1903; data punerii chilei: 24 iulie 1902), care transportau alimente şi muniţii spre Sevastopol.
În timp ce se apropia de coasta Crimeei, convoiul a fost atacat de cinci ori de formaţii de câte 5 – 6 avioane de bombardament sovietice, puitorul de mine „Amiral Murgescu“ suferind avarii la tunul de 102 mm din prova şi la un tun de 20 mm.
.
1944, 15 aprilie – şlepul „Minerva“ (pavilion: România) a fost incendiat în timpul unui atac al aviaţiei anglo-americane asupra oraşului şi portului Turnu Severin.
De asemenea, în cursul aceluiaşi atac au fost bombardate amplasamentele artileriei antiaeriene germane, au fost incendiate staţia şi atelierele C.F.R., aeroportul, uzina electrică, o parte din instalaţiile Şantierului Naval, un hangar al şantierului „Dinamica“ şi au ars magaziile „Ceremag“ (produse agricole).
În staţia C.F.R. a fost lovită de bombe o garnitură a unui de tren cu muniţii şi cisterne de benzină.
Printre victimele din raza portului s-au aflat mecanicul şi fochistul de pe remorcherul „Călăraşi“ (pavilion: România) şi un caporal de marină.
.
1944, 16 aprilie – remorcherul fluvial minier „Călăraşi“ (pavilion: România) a fost bombardat şi avariat uşor, fiind încadrat de bombele a circa 90 de „fortăreţe zburătoare“ americane, care au atacat în valuri succesive oraşul şi portul Turnu Severin.ziua-eroilor-operatiunea-60-000-salvarea-armatei-romane-din-crimeea-18483400
.
1944, 16 aprilie – remorcherul fluvial „Zimbrul“ (pavilion: România, construit în 1916, armator: N.F.R.) a fost scufundat de aviaţia sovietică (nava fusese evaluată la suma de 25 milioane lei).
.
1944, 16 aprilie – au fost avariate şlepurile 629, 634 şi 635 (pavilion: România, armator: N.F.R.), pagubele fiind evaluate la 155.400 lei, 488.100 lei şi, respectiv, 144.000 lei.
.
1944, 16/ 17 aprilie – monitorul „Ion Lahovari“ (pavilion: România), aflat la Vâlcov, a fost lovit şi a suferit avarii uşoare, în urma unui atac de noapte (ora 20:20) al mai multor avioane sovietice.
Bombele care au lovit nava au provocat incendierea unor butoaie încărcate cu benzină şi a altor materiale combustibile de la bord.
Au murit nouă marinari: sergent-major sanitar Grigore T. Florea – ajutor al ofiţerului de gardă, sergent Marin I.marea-neagrc483-martie-1943 Puia – şef de echipaj, soldat Iordache R. Mihalcea – tunar, soldat Constantin C. Hirizan – fochist, soldat Ştefan V. Carapancea – tunar, soldat Tudor D. Dumitrache – tunar, soldat Grigore Ene – tunar, soldat Vasile C. Iosif – mitralior, soldat Ion I. Cheleş – tunar).
Alţi 13 marinari au fost răniţi: maistru clasa I Boris Reuţoiu, sergent Constantin Gâscă, caporal Ioan Hâncu, soldaţii Matei Simitz, Dumitru Piţuru, Nică Buruiană, Arcadie Cionca, Trandafir Olteanu, Vasile Caxi, Vasile Ghemeş, Nicolae Rădoiu, Petre Dumitru şi Constantin Doicescu.
Incendiul a fost stins de personalul rămas la bord şi nava a rămas în siguranţă.
.
1944, 16/ 17 aprilie – bricul „Mircea“ – I – (pavilion: România, IMO: 6101739, 232 to., construit în anul 1882) a fost lovită în plin şi incendiat de o bombă, în timpul unui bombardament al aviaţiei sovietice, nava fiind la Galaţi.
Legăturile cu malul au fost rupte şi velierul a început să deriveze spre josul apei, curentul apropiindu-l de câteva ori şi periculos de monitoarele aflate în aval.
În cele din urmă, „Mircea“ a eşuat la gura Bazinului Nou, unde a ars complet, mai puţin învelişul de aramă al carenei. Bricul era scos din serviciu încă din anul 1931.
.
1944, 17 aprilie – nava mixtă „Ardeal“ (pavilion: România, (IMO: 6102987, 5.695 trb., construită în anul 1922) a fost incendiată în portul Sevastopol, în timpul ambarcării de trupe.
„Ardeal“ sosise cu o seară înainte în port, împreună cu nava mixtă „Alba Iulia“, ex-„Carl Legien“ (pavilion:ardeal România, IMO: 5605628, 5.708 trb., construită în anul 1922), urmând să ambarce fiecare câte 5.000 de militari români şi germani. Ambarcarea s-a desfăşurat în condiţii extrem de dificile, sub focul artileriei, infanteriei şi aviaţiei sovietice.
„Alba Iulia“ a reuşit să îmbarce circa 4.000 de oameni (militari români şi germani şi prizonieri sovietici), dar un incendiu accidental declanşat la bordul navei „Ardeal“ a întrerupt ambarcările, locul ei fiind luat de nava „Danubius“, aflată la Sevastopol dintr-o convoiere anterioară; la stingerea incendiului de pe „Ardeal“ a participat echipajul de pe distrugătorul „Mărăşti“, ex-„Sparviero“ (pavilion: România, IMO: 6106015, 1.760 to., construit în anul 1917), care a preluat la bord şi aproximativ 200 de vânători de munte.
De asemenea, canoniera „Sublocotenent Ion Ghiculescu“, ex-„Mignonne“ (pavilion: România, IMO: 6106227, 315 trb., construită în anul 1917) a îmbarcat peste 100 de oameni.
În seara aceleiaşi zile, în timpul efectuării manevrelor de plecare, s-a constatat că distrugătorul „Mărăşti“ nu îşi poate ridica ancora, agăţată probabil de vreo epavă. Pentru grăbirea îndeplinirii misiunii, comandantul navei, cpt. Toma Matei, a decis abandonarea ancorei cu lanţ cu tot, dar a trebuit să aştepte timp îndelungat în faţa golfului, pentru formarea convoiului.
În cele din urmă convoiul s-a format la 2 – 3 Mm Nord de Chersonez din navele „Alba Iulia“ şi „Danubius“, fiind escortat de distrugătorul „Mărăşti“, canoniera „Sublocotenent Ion Ghiculescu“, R-boot-ul 216, un vânător de submarine tip K.F.K. (UJ 104) şi un hidroavion BV 180 de recunoaştere şi luptă antisubmarină, îndreptându-se spre Constanţa, unde a ajuns pe 19 aprilie 1944.
.
1944, 18 aprilie – nava mixta “Alba Iulia”, ex- “Karl Legien” (pavilion: Romania, IMO: 5605628, comandant: Mihail Cocias, secund: Ovidiu Cernatescu, sef-echipaj: Toma Nistor, 5699 trb, construit in anul 1922) a fostalba iulia bombardata de aviatia sovietica, in timpul operatiunii de retragere a trupelor romano-germane din Crimeea, desfasurata sub numele de cod Operatiunea “60.000”.
Convoiul se afla la aproximativ 120 Mm de coasta romanesca, putin la Sud de la latitudinea Constantei.
Cargoul romanesc se afla in mars de la Sevastopol spre Constanta, impreuna cu cargoul “Danubius”, fiind escortat de distrugatorul “Marasti”, ex – “Sparviero” ( pavilion: Romania, IMO: 6106015, 1,760 to, construit in anul 1917) canoniera “Sublocotenent Ion Ghiculescu”, ex – “Mignonne” (pavilion: Romania, IMO: 6106227, 315 trb, construita in anul 1917), un vanator de submarine, o nava de siguranta antiaeriana si un hidroavion de recunuoastere si atac antisubmarin.
.
Cititi un articol amplu despre nava mixta “Alba Iulia”: “ALBA IULIA – O NAVA PLINA DE CADAVRE”
http://www.ligamilitarilor.ro/arc-peste-timp/operatiunea-60-000-retragerea-trupelor-romano-germane-din-crimeea-alba-iulia-o-nava-plina-de-cadavre/
.

.
1944, 19 aprilie – distrugătorul „Mărăşti“ , ex-„Sparviero“ (pavilion: România, IMO: 6106015, 1.760 to., construit în anul 1917) a lovit nişte bancuri de nisip şi s-a pus pe uscat, în timp ce venea la Constanţa din misiunea deliga-navala salvare a navei şi supravieţuitorilor de pe cargoul „Alba Iulia“.
„Distrugătorul «Mărăşti» a navigat spre Constanţa pe o ceaţă uşoară şi a ajuns mai repede decât ora prevăzută în preajma ieşirii de Sud a barajului de la Constanţa şi farul Tuzla nu era încă aprins. De trei ori chila s-a cutremurat peste bancuri de nisip până ce să se stopeze maşinile. Nava se pusese pe uscat chiar la Tuzla, unde farul a apărut în zori, nu departe. Manevrele în maşini, compensările de tancuri nu au dat rezultat“ .
Dimineaţa a apărut vedeta torpiloare nr. 4 „Vedenia“, la bordul căreia se afla contraamiralul Horia Măcellariu, comandantul Forţei Maritime, pentru a evalua personal situaţia distrugătorului „Mărăşti“.
Vedeta a efectuat câteva treceri în viteză, presupunându-se că valurile ar putea ajuta manevra în maşini a navei eşuate, dar fără rezultate. Sosite ceva mai târziu, remorcherele „Istria“, „Duca“ şi „Mureşul“ au reuşit să tragă distrugătorul de pe uscat, mai întâi de pupa spre larg, apoi de prova până în portul Constanţa, în bazinul din zona Gării maritime. Coborâţi de la bordul navei, vânătorii de munte au îngenunchiat şi s-au închinat când au pus piciorul pe pământul ţării.
În urma andocării, la nava „Mărăşti“, ex-„Nubbio“ (pavilion: România) s-a constatat avarierea unor pale de elice, dar şi îndoirea axului port-elice, avariile ce aveau să-l ţină departe de operaţiunile militare navale din lunile aprilie şi mai, când Marina Regală Română avea nevoie disperată de toate navele sale.
Eşuarea a fost cauzată de nefuncţionarea farului de la Tuzla (accidentul a avut loc în timpul Operaţiunii „60.000“).
.
1944, 22 aprilie – distrugătorul „Regele Ferdinand“ (pavilion: România, IMO: 6109167, 1.900 to., construit în anul 1930), împreună cu două R-boot-uri, efectua escorta petrolierului „Ossag“ (pavilion: Germania, IMO: 5605637, 2.793 trb., lungime: 94,40 m, lăţime: 13,90 m, constructor: 29 aprilie 1922, Finkenwarder, Hamburg – Germania; a193x_RF_1-460x219 fost lansat la apă la data de 22 decembrie 1921) şi nava „KT26“, în cadrul unui convoi (Operaţiunea „60.000“) ce plecase din portul Constanţa spre Sevastopol.
Apropiindu-se de coasta Crimeei pe lumină, convoiul a fost atacat cu tărie de avioane de bombardament sovietice.
Primul atac (ora 13:26) a fost executat de 30 de aparate de vânătoare, dar fără rezultate. Atacurile la altitudine joasă au fost respinse prin folosirea de la distanţă a tunurilor principale de 120 mm, în timp ce artileria antiaeriană a doborât câteva avioane inamice.
După circa o oră (09:40), în timp ce se afla la aproximativ 30 – 35 mile Sud – Vest de Sevastopol, convoiul a fost atacat de 11 bombardiere. Cargoul „Ossag“ a fost lovit de o bombă în prova babord, dar a continuat să plutească .
„Regele Ferdinand“ a fost uşor avariat de un proiectil de 76,2 mm, staţia de radio fiind scoasă din funcţiune de schijele de bombe căzute în apropierea sa.
În cursul aceluiaşi atac, distrugătorul a fost lovit de o bombă în dreptul tancului de ulei nr. 7, care i-a provocat o gaură cu diametrul de 30 cm deasupra liniei de plutire. Bomba nu a explodat însă şi avea să fie scoasă din tancul de ulei după înapoierea navei la Constanţa.

.

1944, 25 aprilie – şlepul „Leo“ (pavilion: Germania) a fost atacat de avioane sovietice, lovit în plin de o bombă şi scufundat.
Pe navă se aflau 1.045 soldaţi, dintre care 450 de români. Au fost salvaţi, în total, 750 de oameni.
Nava germană făcea parte dintr-un convoi („Totila“ şi navele KT 25 şi KT 26), escortate de distrugătorul „Regele Ferdinand“ (pavilion: România, IMO: 6109167, 1.900 to., construit în anul 1930), plecat pe 23 aprilie din Sevastopol spre Constanţa.

.
1944, 25 aprilie – remorcherul „Cuza Vodă“ (pavilion: România, armator: N.F.R., 70 to., lungime: 34,00 m, lăţime: 6,00 m, pescaj: 1,80 m, puterea maşinii, cu elice: 480 c.p., viteza: 18,5 km/ h, capacitate de transport: 120 persoane, constructor: 1914, Şantierul Naval Turnu Severin) a lovit o mină şi s-a scufundat în Dunăre, la Km 832, între Calafat şi Gruia.

.
1944, 26 aprilie – pontonul românesc P.T.A. 406 a ajuns la Sevastopol după ce a fost atacat în patru rânduri de grupuri de 12 – 20 avioane sovietice de asalt, fiind lovit de două bombe, care l-au avariat şi imobilizat.
P.T.A. 406 făcea parte dintr-un convoi plecat pe 25 aprilie de la Constanţa spre Sevastopol, grupare navală din care mai făceau parte navele „Durostor“ (pavilion: România, IMO: 5614608, 1.309 trb., construită în anul 1911, „Helga“ , ex-„Nyhavn“ (pavilion: Germania, IMO: 5604749, 1.626 trb., constructor: octombrie 1919, „Bergens MV“, Bergen – Norvegia) şi P.T.A. 404, escortate de canoniera „Sublocotenent Ion Ghiculescu“, ex-„Mignonne“ (pavilion: România, IMO: 6106227, 315 to., construit în anul 1917), UJ-115 (vânător de submarine mari), trei MFP-uri, un R-boot şi un K.F.K. (vânător de submarine mici).
Încercarea de remorcare a navei româneşti de Rb 37 (pavilion: Germania) s-a soldat cu eşec din cauza mării agitate, motiv pentru care s-a trecut la evacuarea echipajului.
În timpul transbordării oamenilor pe nava germană a murit înecat submaistrul clasa III-a Lazăr N. Staicu – tunar.
Pontonul a fost localizat a doua zi de un hidroavion şi remorcat de două R-boot-uri, fiind dus pentru reparaţii la Sevastopol.
.
Constantin Cumpănă, Corina Apostoleanu, AMINTIRI DESPRE O FLOTĂ PIERDUTĂ, vol. II – Voiaje neterminate (2011), Constanța, Editura: „Telegraf Advertising”
Constantin Cumpana
.
Cine doreste sa achizitioneze volumele,

“Amintiri despre o flota pierduta” (vol.I si vol.II)

“Tragedia Navei Independenta – cea mai mare catastrofa din istoria “navigatiei maritime romanesti

si

“Catastrofa navei Unirea – cel mai mare accident naval mondial din anul 1982″
poate contacta autorul ( Constantin Cumpana) pe adresa de e-mail –:
costyn_c@yahoo.com

sau

pe adrea de facebook: https://www.facebook.com/leon.martinas   

.

IN ATENTIA CITITORILOR LMP: 

In curand va aparea continuarea  – ” 1-13 MAI  1944  – A DOUA ETAPA A OPERATIUNII “60.000”

Lasă un comentariu

avatar

Sortează după:   Cele mai noi | Cele mai vechi | Cele mai votate
IONEL
Oaspete
IONEL
10 ianuarie 2016 15:36

Înainte de îmbarcare s-au petrecut şi alte evenimente povestite de veteranii români.În mai multe situaţii hitleriştii nu i-au primit pe români pe nave având loc altercaţii. În aceste situaţii unii soldaţi români au procurat uniforme germane de la tătari iar alţii au recurs la uciderea hitleriştilor îmbrăcându-se în uniformele lor. Înainte de a ajunge la porturi, mii de soldaţii români mărşăluiau în debandadă părăsiţi de comandanţi, şi astfel subunităţi întregi au fost dirijate inteligent de ofiţeri sovietici în uniforme de ofiţeri germani spre alte zone unde au fost încercuiţi şi luaţi prizonieri.De asemenea cei menţionaţi erau ucraineni din armata ger,mană(nu voluntari ruşi) şi din forţele de represiune ucrainene care au comis crime de război pe teritoriul URSS şi fugeau din faţa trupelor sovietice.De asemenea la debarcare la Constanţa a fost un haos care a facilitat ca un număr mare de soldaţi să vândă la bişniţă caii, harnaşamentul, echipament, muniţii şi arme aiurea. Iar civilii erau ucraineni şi tătari cei care au colaborat cu trupele de ocupaţie fascistă pe teritoriul URSS împotriva ucrainenilor a ruşilor de religie iudaică denumiţi evrei sau jidani de Antonescu.

Ionita Nelu Nistor
Oaspete
Ionita Nelu Nistor
9 ianuarie 2016 16:34

In 16 aprilie 1944, dimineta in jurul orei opt, un remorcher cu 4 slepuri la trena,cu cerceafuri albe, cu cruce rosie,intinse pe dunete, pline cu raniti, a parasit cheiul Portului Corabia , intrand in senalul navigabil ,in directia amonte, cu intentia de a reusi in 48 de ore sa tranziteze Portile de Fier- cu caldarea la rosu!
N-a reusit,fiind surprins de bombardierele americane pe mijlocul Dunarii !Pentru a salva oamenii, Capitanul de Marina Fluviala-CONSTANTIN NISTOR-cunoscut in lumea marinarilor Dunareni- de la Sulina la Viena, sub numele-COSTiCA DOBROGEANU- a tras timona in banda, blocand-o spre malul insulei BALOIU, ordonand parasirea de catre marinari,a remorcherului aflat sub ploaia de bombe!
Ramas singur pe remorcherul avariat, pe care se forta sa-l esueze pe bancurile de nisip ale Baloilui, a trecut in partea din spate a navei, unde se aflau vinciurile cablurilor ce legau slepurile de el,si le-a actionat ,tragand ,cu ultimele puteri ale masinii ,slepurile aproape de el,pentru a le scoate mai repede din apa adanca !
Remorcherul s-a infipt adanc in nisipul insulei ,silind slepurile sa faca o volta in contracurentul Dunarii, care le-a aruncat ca pe frunze pe plaja,pe toate patru!
Remorcherul a fost distrus de bombele americanilor, tinta sigura-esuat, suparati ca s-a incapatanat sa lupte pana la capat! Nimeni nu l-a mai vazut de atunci pe Capitanul COSTICA DOBROGEANU- CONSTANTIN NISTOR- BUNICUL MEU !

De cate ori inot in Dunare, de la 5-6 ani pana acum, il simt alaturi de mine,in unda lina si calda a apei,si-mi inchipui ca inotam amandoi, eu si bunicul meu fara mormant de piatra, si ma simt bine si in siguranta ,chiar daca ma aflu in mijlocul Dunarii!

D-aia ii “iubesc eu asa mult pe americanii astia !

wpDiscuz