PROIECTE DE ACTE NORMATIVE PE AGENDA DE LUCRU A MINISTERULUI APARARII NATIONALE

INTERVIU CU SEFUL DIRECTIEI PENTRU RELATIA CU PARLAMENTUL SI ASISTENTA JURIDICA (DRPAJ), COLONEL CONSTANTIN ZANFIR
.

Domnule colonel, una din atribuţiile ce revin structurii pe care o conduceţi este de a susţine proiectele de acte normative elaborate de MApN în faţa autorităţilor publice şi în cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului. Având în vedere acest fapt, în ce stadiu se află proiectul noului statut al cadrelor militare?

.

Serviciul pentru relaţia cu Parlamentul, legislaţie şi avize din cadrul DRPAJ are competenţa de a relaţiona cu Parlamentul, Guvernul şi celelalte autorităţi publice care sunt implicate în procesul de legiferare sau de adoptare a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului. Astfel, suntem permanent la curent cu stadiul în care se află proiectele unor acte normative. Despre propunerea privind adoptarea noului statut al cadrelor militare, vă pot informa că proiectul a fost revizuit, ca urmare a observaţiilor pe care Ministerul Finanţelor Publice (MFP) ni le-a transmis la 7 octombrie. După ce ministrul apărării naţionale va aproba raportul referitor la modificările efectuate, proiectul va fi retransmis MFP pentru aviz. După ce se vor obţine avizele de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) şi de la Ministerul Justiţiei, se va supune adoptării Guvernului, apoi se va transmite către Parlamentul României spre adoptare.

.

Ce alte proiecte de acte normative specifice activităţii MApN sunt în procesul legislativ şi în ce stadiu se află?

.

Proiectul pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea MApN a fost adoptat în şedinţa Guvernului din 31 august. Acum, se află la Camera Deputaţilor, unde Comisia juridică l-a dezbătut, la 14 septembrie, şi a primit aviz favorabil. Urmează să fie dezbătut, pentru întocmirea raportului, de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Proiectul aduce modificări care vizează, în principal, transformarea Statului Major General în Statul Major al Apărării, reglementarea mai clară a exercitării comenzii structurii de forţe a Armatei României, statuarea pentru şeful Statului Major al Apărării a rolului de principal consilier militar al preşedintelui României, prim-ministrului şi al ministrului apărării naţionale. De asemenea, redefineşte structura de forţe şi introduce o nouă clasificare a forţelor armatei, aliniată la standardele NATO, pe niveluri ale capacităţii de luptă. Prin noile reglementări se urmăreşte alinierea domeniului de activitate şi atribuţiilor Direcţiei generale de informaţii a apărării la cerinţele actuale ale mediului de securitate, inclusiv în domeniul apărării cibernetice, dar şi eliminarea unor duplicări în domeniul managementului resurselor umane şi alinierea acestuia la nivelul practicilor din armatele statelor NATO şi UE. Vor fi reglementări referitoare la Casa de pensii sectorială a MApN, Direcţia de prevenire şi investigare a corupţiei şi fraudelor, subordonarea unităţilor din reţeaua sanitară a ministerului. Prin toate acestea, se doreşte a fi eliminate inadvertenţele existente atât din textul legii actuale, cât şi din alte acte normative cu impact asupra activităţii MApN.

.

Un alt proiect de lege prevede modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale. În etapa de avizare, la 15 septembrie, a fost restituit neavizat de MFP. Observaţiile sunt analizate la DMRU şi DFC. Proiectul vizează amendarea mai multor acte normative aplicabile personalului militar şi cuprinde dispoziţii referitoare la dreptul la pensie militară de stat, acordarea Semnului onorific În Serviciul Patriei, recunoaşterea activităţii soldaţilor şi gradaţilor profesionişti ca vechime în serviciul militar, acordarea unor drepturi de tratament şi recuperare, precum şi identificarea soluţiilor de repartizare a biletelor necesare în acest scop.

.

Tot în procesul de avizare se află şi o hotărâre de guvern referitoare la drepturile de transport ale personalului MApN. A primit avize favorabile de la MFP şi MMFPSPV, iar la începutul lui octombrie a fost transmis la Ministerul Justiţiei. Printre altele, proiectul reglementează posibilitatea ca personalul din MApN să poată utiliza autoturismul deţinut legal cu orice titlu pentru deplasarea în interesul serviciului, precum şi pentru deplasarea la şi de la locul de muncă, atunci când domiciliul celui în cauză este într-o altă localitate decât aceea în care îşi desfăşoară activitatea. Proiectul stabileşte şi modul de decontare a cheltuielilor de transport în situaţiile menţionate.

.

Ce structuri se mai află în compunerea DRPAJ?

.

În afară de Serviciul pentru relaţia cu Parlamentul, legislaţie şi avize, direcţia mai are în compunere Serviciul drept internaţional şi relaţii juridice cu forţele armate străine şi Serviciul Procese. Serviciul drept internaţional şi relaţii juridice îşi exercită competenţa în coordonarea activităţii legislative de documentare, iniţiere, elaborare, avizare şi promovare a proiectelor de acte normative cu incidenţă în domeniul dreptului internaţional. De asemenea, asigură suportul legislativ pentru participarea Armatei României la misiuni în afara teritoriului naţional şi coordonează, din punct de vedere juridic, aplicarea dispoziţiilor acordurilor privind statutul forţelor în relaţiile MApN cu forţele armate străine.

.

Despre Serviciul Procese putem spune că este cea mai vizibilă structură a direcţiei?

.

Într-un fel, putem spune şi aşa, pentru că personalul încadrat aici organizează şi coordonează activităţile procesuale în MApN. Acest serviciu are mai multă
vizibilitate în afara MApN, pentru că asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale ministerului în faţa instanţelor judecătoreşti de toate gradele, a organelor de urmărire penală, precum şi a tuturor autorităţilor şi organelor administrative cu atribuţii jurisdicţionale.

.

DRPAJ în cifre

Serviciul pentru relaţia cu Parlamentul, legislaţie şi avize are 15 consilieri juridici şi desfăşoară o consistentă activitate. De exemplu, în anul 2015, a gestionat procesul legislativ a 104 acte normative, 179 de proiecte de acte normative specifice, a emis 1.642 de avize la rapoarte adresate ministrului apărării naţionale şi a elaborat 206 puncte de vedere juridice. În privinţa relaţiei cu Parlamentul, activitatea s-a transpus în participarea reprezentanţilor direcţiei la 275 de dezbateri în comisiile parlamentare şi plenul camerelor, precum şi întocmirea de răspunsuri la 66 de întrebări şi interpelări.

.

În cadrul Serviciului drept internaţional şi relaţii juridice îşi desfăşoară activitatea 13 consilieri juridici care, de exemplu, în anul 2015, au avizat 3.165 de rapoarte iniţiate de structurile MApN cu responsabilităţi în domeniu. De asemenea, au expertizat 52 de înţelegeri/aranjamente tehnice cu forţele armate străine, au gestionat 25 de proiecte de acte normative şi 47 de acorduri internaţionale şi au elaborat 81 de puncte de vedere privind asistenţa legală în domeniul dreptului internaţional.

.

Serviciul Procese este organizat pe două structuri principale: una centrală, cu 13 consilieri juridici care asigură reprezentarea în instanţele din Bucureşti, judeţele Ilfov şi Giurgiu, şi o componentă teritorială, cu 17 consilieri juridici, pentru instanţele din celelalte judeţe ale ţării. Diversitatea cauzelor şi numărul foarte mare al dosarelor fac activitatea procesuală deosebit de complexă. Astfel, în prezent, pe rolul instanţelor de judecată sunt înregistrate 3.494 cauze, ceea ce presupune un număr de 144 cauze/consilier juridic, având ca obiect acordarea unor drepturi, asigurări sociale, cauze civile, pensii, penal, contencios administrativ. În primele trei trimestre ale acestui an, din cele 64 de cauze soluţionate de instanţele de judecată, 97% au fost pronunţate în favoarea instituţiei militare.

.

O soluţie nefavorabilă instituţiei militare nu înseamnă un jurist slab pregătit

.

In perioada 17-21 octombrie, consilierii juridici cu atribuţii în domeniul activităţii procesuale au participat la convocarea anuală ce s-a desfăşurat la Academia Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu. Referitor la problemele discutate, colonelul Elena Gabriela Sîrbu, şefa Serviciului Procese din DRPAJ, ne-a precizat:

.

Cu ocazia convocării au fost dezbătute teme cu un larg spectru juridic şi organizatoric. Alături de invitaţii din SMG, SMFN, DFC, DMRU, Casa de Pensii Sectorială a MApN, am fost onoraţi şi de reprezentantul Parchetului Militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul militar şef, domnul general de brigadă magistrat Gheorghe Cosneanu. Ne-am bucurat, de asemenea, de prezenţa unor foşti colegi, consilieri juridici din garnizoana Sibiu.

.

În prima parte a convocării, s-a făcut o amplă analiză a activităţii de reprezentare, pentru fiecare consilier juridic procesual. Prezentarea soluţiilor pe anumite tipuri de cauze reprezintă o constantă a convocărilor de specialitate, având în vedere că există practică neunitară chiar la nivelul completelor de judecată din cadrul unei instanţe. Suntem în faţa unor coduri relativ noi, iar noile instituţii juridice atât în civil, cât şi în penal creează o problematică mult diversificată, ce trebuie mereu raportată şi la jurisprudenţa CEDO. Pentru Serviciul Procese, modificarea legislaţiei presupune, o dată în plus, pregătire personală şi capacitatea de adaptare rapidă la „noi universuri juridice”. S-ar impune, în acest sens, participarea la seminarii/dezbateri organizate de Facultatea de Drept, cu participarea judecătorilor, executorilor judecătoreşti atât în Bucureşti, cât şi în ţară. Buna pregătire a unui consilier juridic nu este numai o investiţie personală, ci şi un câştig pentru instituţie.

.

Complexitatea activităţii desfăşurate în plan procesual se reduce adesea, din păcate, la etichete care sunt departe de a atinge esenţa: nu există dosare uşoare, pentru că poţi întâlni noi „provocări ale instanţei”, chiar în cadrul aceluiaşi complet, iar soluţiile dosarelor trebuie „măsurate” cu migală, cu ajutorul balanţei. O soluţie nefavorabilă instituţiei militare nu înseamnă neapărat un jurist slab pregătit, ci un semnal evident că ceva trebuie îndreptat!

.

O altă temă de dezbatere a vizat cadrul legal în care se desfăşoară activitatea juridică în MApN, respectiv Ordinul nr. 75/2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică în MApN. Concluzia generală a fost că acesta trebuie îmbunătăţit, pentru a fi armonizat cu noile dispoziţii ale codurilor de procedură civilă şi penală.

.

Nu în ultimul rând, trebuie adăugat că desfăşurarea activităţii în Academia Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu din Sibiu a însemnat pentru mulţi dintre participanţi, inclusiv pentru mine, un salt în timp, ca absolvenţi de instituţii militare, în mod special pentru cei care au studiat în academie. Transformările evidente – începând cu culorile calde ale pavilioanelor, confort, dotare, plutoane mixte de fete şi băieţi – infirmă aşa-zisa discriminare, obiect de dosar de instanţă.

.

Sursa:  http://presamil.ro/proiecte-de-acte-normative-pe-agenda-de-lucru-mapn/
.