Joi, 21 iulie, începând cu ora 10.00, in portul militar Constanta a avut loc ceremonia militară prilejuită de sosirea fregatei F 221 “Regele Ferdinand” din misiunea executată în Marea Mediterană, în cadrul operaţiei “Unified Protector” .
La festivitatea care a avut loc în portul militar Constanţa au fost invitate personalităţi din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale, reprezentanţi marcanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, cadre militare în rezervă şi în retragere şi veterani de război.
De la intrarea în serviciul Forţelor Navale ale României, Fregata F 221 “Regele Ferdinand” a executat o serie de misiuni, dintre care cele mai importante sunt operaţia “ACTIVE ENDEAVOUR” în anii 2005, 2007, 2008, 2010 în Marea Mediterană, exerciţiul “BREEZE-CERTEX” în anii 2007, 2008 în Bulgaria, exerciţiul “NOBLE MIDAS” în anii 2007 în Croaţia şi 2008 în Italia.
În cadrul misiunii executate în cadrul grupării navale a NATO care acţionează în operaţia “UNIFIED PROTECTOR” – 2011, fregata a parcurs peste 17.400 de mile marine şi a executat aproximativ 770 de misiuni specifice.
Este pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când Forţele Navale Române sunt angrenate într-o misiune reală de luptă. Este o misiune care decurge din hotărârea Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, din hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. O misiune importantă care are, în primul rând, ca obiectiv să diminueze numărul victimelor în războiul civil din Libia, prin interdicţia importurilor de armament pe mare.
Echipajul a executat numeroase R.A.S.-uri,interventitii ale echipei de boarding precum si salvarea unei ambarcatiuni aflate in deriva datorita nefunctionarii in parametrii a motoarelor.
Lasă un comentariu
Mircea intodeauna cel mai bun e unul singur , ma bucur ca acum e randul tau .Iti doresc pentru cat mai mult timp acest lucru .
Sa nu privesti niciodata inapoi oricat de greu iti va fi , prietenia mea te va insoti pana la capat , neconditionat (asta pronto marinero )
De pe dealul Feleacului m-am uitat in zare si v-am vazut venind acasa ,am vazut fluturand pe catarg steagul Romaniei .Bine ati venit acasa dragi camarazi ,va saluta colegii de la Cluj.
Va multumim! A fost o misiune nici prea grea nici prea usoara. Sa spunem ca pe la mijloc. Dar ne-am angajat pentru ceva si acel ceva trebuie sa facem, sa imbunatatim imaginea tricolorului si sa-l aparam in orice imprejurari. Ca luptam pentru noi sa-au pentru altii asta este. Fiecare meserie cu riscurile ei. La unii este mai greu pe o parte si mai usor pe o alta, si vice-versa. “Avem o tara, o datorie………..”
SERVIM PATRIA
P.S.
Cu toate ca mai suntem putini cu gandul la pamantul stramosesc
Toate misiunile sunt grele, iti trebuie concentrare, seriozitate si toti sa actioneze ca “unul” singur. Ca luptam pentru altii sau pentru noi, nu conteaza, nu abordam acest subiect, ar insemna sa intram in polemici.
Cred deasemenea ca numai militarii au mai ramas patrioti pe “pamantul stramosesc”
Bine ati revenit acasa dragi colegi marinari!
CINSTE LOR!
CINSTE MARINARILOR!
Bun venit pontilius tie si colegilor tai! Marinari suntem mandri de voi!
Bun venit le uram camarazilor nostri intorsi din misiune , ne fac cinste si reprezinta cu mandrie tricolorul .Suntem mandrii de voi si va uram inca de pe acum “La multi ani ! ” de ziua voastra in ziua de Sfanta Maria .
Sorin Stroila
Uram bun venit acasa marinarilor de pe Fregata F-221 “Regele Ferdinand”!
Sigur va urma o serbare in stil traditional marinaresc in cinstea camarazilor nostri!
Consiliul Director al Ligii Militarilor Profesionisti
FELICITARI LIGII MAISTRILOR MILITARI DE MARINA!!
O inițiativă demnă de toată lauda
Timpul, vicistitudinile vremii, lipsa suportului financiar și a forței de muncă au condus, indubitabil, la o degradare evidentă a aspectului exterior al celor trei nave (o vedetă torpiloare, o vedetă dragoare și o vedetă blindată) expuse privirii vizitatorilor în curtea interioară a Muzeului Marinei Române din Constanța. Tocmai această constatare a făcut ca Liga Maiștrilor Militari de Marină să-și propună luarea în întreținere a uneia dintre cele trei nave-muzeu, mai precis a vedetei torpiloare cu numărul tactic 86, redându-i, măcar acesteia, aspectul marinăresc pe care îl merită și acum, după ani și ani de serviciu în cadrul Marinei Militare Române.
Trecând de la propunere la fapte concrete, Consiliul Director al ligii a aprobat respectiva acțiune, repartizând și fondul financiar necesar concretizării ei… Și uite așa, Vedeta torpiloare 86 se prezintă acum publicului vizitator în ținuta marinărească pe care o merită, bucuria materializării unei ințiative demnă de toată lauda manifestându-se atât în cadrul ligii, cât și la nivelul personalului Muzeului Marinei Române.
vezi link-ul ligii maistrilor militari de marina
ISTORIA IMNULUI NATIONAL AL ROMANIEI
Ideea unui imn national a aparut în prima parte a veacului al XIX-lea cu ocazia festivitatilor oficiale la care participau domnitorii români. Prin 1862 a fost organizat un concurs public pentru imnul noului stat constituit prin unirea Valahiei cu Moldova.
Câstigatorul acestuia a fost compozitorul Eduard Hübsch cu piesa “Mars triumfal si primirea steagului si a Mariei Sale Printul Domnnitor”. Aproape 20 de ani mai târziu, poetul Vasile Alecsandri scria “Imnul regal”, care devenea imnul de stat al României, fiind intonat pentru prima data în 1884. Acordurile lui s-au auzit în România pâna în 1947.
În perioada comunista au fost intonate mai multe imnuri de stat. Amintim aici pe cel datorat poetilor Eugen Frunza si Dan Desliu, “Te slavim Românie” (1953-1977) sau pe cel care i-a urmat pâna în 1989, “Trei culori cunosc pe lume”, care era o varianta modificata a unui cântec patriotic al compozitorului Ciprian Porumbescu.
Versurile imnului national actual al României apartin lui Andrei Muresanu (1816-1863), poet romantic, jurnalist, traducator, un adevarat tribun al al epocii Revolutiei de la 1848. Muzica a fost compusa de Anton Pann (1796-1854), cunoscut poet si culegator de folclor.
Poemul “Un rasunet” al lui Andrei Muresanu, scris în vremea Revolutiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile de Anton Pann si cântat pentru prima data pe 29 iunie 1848 la Râmnicul Vâlcea (la 18 zile dupa izbucnirea revolutiei).
Windows Media Player (878 KB)
Real Player (80 KB)
Simbolistica lui nationala si rolul jucat în momentele cheie ale istoriei românesti (Razboiul de Independenta, Primul si al Doilea Razboi Mondial ori miscarea revolutionara din decembrie 1989) au facut ca optiunea noului regim democratic de la Bucuresti sa se îndrepte dupa 1989 catre creatia lui Andrei Muresanu si Anton Pann, ce va deveni imn national sub titlul “Desteapta-te române”.
Va uram un bun venit calduros si fratesc!
Bun venit ratoilor! la voi la marina este o armata mai frumoasa si mai linistita. La noi la infanterie e mai complexa treaba, asta e!
Felicitari pentru indeplinirea misiunii!
Bun venit colegilor mei si multa sanatate.
Cu respect Administrator L.M.P Mugurel Lupu F.222
Bine a-ti venit acasa dragi camarazi! Liga militarilor profesionisti va saluta pe toti pentru misiunea indeplinita cu succes .
Asteptam sa ne revedem cu totii cat mai curand.
DANUT-M VICEPRESEDINTE L.M.P.
IMNUL LIGII MILITARILOR PROFESIONISTI
*
*
TRAIASCA ROMANIA, TRAIASCA TRICOLORUL
*
Strofa întâi
*
Dacă ne-nfruntă munţi cu munţi ne vom bate,
Pentru lumina ţării şi pentru libertate,
Aici ne e cuvântul când îl avem de spus,
Decât slujirea ţării nimic nu-i mai presus.
Jurăm credinţă luptei oricât ar fi de grea,
Jurăm că pentru ţară şi viaţa ne-o vom da,
Jurăm să nu ne mintă nici clipa, nici vecia
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.
*
Strofa a doua
*
Dar ţara nu se face cu lasi cu apatrizi,
Iubirea nu te scuză când ochii îi închizi
Să curăţăm tot răul din viaţa româniei,
Că noi sîntem partidul şi ţara omeniei,
Nu creada hotii muncii că ei sînt mari şi tari,
Nou sântem patrioţii revoluţionari,
Avem contract pe viaţă cu visul şi cu glia,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.
*
Strofa a treia
*
A noastră este ţara, o moştenim deplin,
Va trebui, întreagă, s-o dăm celor ce vin,
La cei născuţi şi astăzi şi mâine şi poimâine,
Nici păine fară muncă, nici muncă fără pâine,
Nici călăreţi pe aer, nici cai fără călări,
Nici ţară fără lume, nici lume fără ţări,
Să crească-n lume pacea, dreptatea, bucuria,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.
*
Strofa a patra
*
Trăiască municitorii, tăranii, cărturarii,
Trăiască demnitatea cea fără de avarii,
Dacă renunţi la luptă n-ai ce să mai aştepţi,
Nimica nu se face-n poziţie de drepţi,
Să facem românia prin toţi şi pentru toţi,
Un teritoriu liber de orice prejudecăţi,
Să fie al nostru dreptul şi a noastră datoria,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Traiasca in fericire si liniste poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.
*
Strofa a cincea
*
Jurăm din milioane de inimi şi destine,
Din orice fel de sânge ne murmură în vine,
Jurăm bătrân şi tânăr, femeie şi bărbat,
Credinţă româniei, necondiţionat,
Că ţara-i bogăţia ce vejnic ne rămâne,
Şi glasul ei ce îndeamă deşteaptă-te române,
Nu ne-nspăimântă nimeni cu forţa sau cu sila,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Traiasca in fericire si liniste poporul,
Trăiască românia trăiască tricolorul.
*
Strofa a şasea
*
Sîntem de e nevoie, o ţară de soldaţi,
Sîntem de e nevoie, un lanţ de munţi Carpaţi,
Durerea tări noaste facută-i să ne doară,
Ne place libertatea ca oameni şi ca ţară,
Şi soarele dreptăţii să lumineze sfânt,
O ţară în roşu, galben şi albastru pe pământ,
Acesta-i viaţa noastră, aceasta ni-i tăria,
Trăiască libertatea, trăiască românia,
Trăiască în fericite şi linişte poporul,
Trăiască românia trăiască trïcolorul.
*
*
Versuri: Adrian Paunescu
*
Muzica: Nicu Alifantis