Trebuie să mărturisesc faptul că acest material s-a dorit un interviu cu o personalitate cu totul aparte din acea lume stranie a veteranilor de război, a unor altfel de oameni, care au dat piept cu orori pe care descriptivul din nesfârşitele pagini din biblioteci cu greu îl pot contura. Căci dincolo de pagini sunt vieţi şi patimi şi suferinţe şi mutilări, care trupeşti, care sufleteşti.
Ne-am întâlnit cu zâmbetul (blând şi şăgalnic în acelaşi timp) al Contraamiralului în retragere PETRE ZAMFIR, cum am mai spus, cu gândul la un interviu. Ei bine am uitat de ce-am venit, am avut parte de o lecţie adevărată, crudă complexă, răpitoare pur şi simplu, pentru că se sfârşiseră şi casetele audio şi cele video (nu le-am mai înlocuit!), iar noi cei prezenţi, habar nu aveam, timpul dispăruse…
Ar fi probabil inutil şi nepotrivit să încerc să reiau naraţiunea domnului de 90 de ani, atâta vreme cât v-o va povesti singur, cu siguranţă altfel decât aş reuşi eu oricât m-aş strădui. Pentru că cele relatate nu sunt altceva decât istorie vie. Vă veţi convinge, urmărind filmuleţele noastre destul de stângace altminteri, (nu suntem chiar profesionişti, dar nu puteam rata ocazia de a inregistra un astfel de moment!) iar în urma lor va rămâne eterna întrebare despre cum îngropăm istoria şi ne ascundem eroii. Sau cel puţin îi uităm. DE FAPT, UITĂM CE N-AM ŞTIUT!
Veţi descoperi multe, foarte multe lucruri pe care nu le ştiaţi, despre celebrele noastre submarine, despre lupta lor, despre distincţia şi competenţa comandanţilor lor, adevărate modele pentru generaţia noastră despre drame de familie, despre aventurile, adevărate fapte de eroism ale echipajului nu mai puţin celebrului bric MIRCEA, de la un personaj distinctiv, care i-a fost comandant, care ani de zile a fost profesor actualilor ofiţeri şi amirali ai Marinei Române, care este decorat cu medalia „Scutul CRIMEII “, cu medalia “Serviciu Credincios “ şi cu “Virtutea militară de Război “.
Din nou, n-ar avea sens să reiau date din Anuarul Clubul Amiralilor (accesibil cititorilor), unde biografia domnului contraamiral este detaliată. Căci relatarea celor două episoade ce vor fi prezentate, este mult prea completă pentru a vă face să o înţelegeţi.
Şi la fel incompletă, încât să ne facă să dorim să continuăm această iniţiativă pe care am găsit de cuviinţă să o intitulăm LECŢIE!
Dan Nicolau
.
57 de minute cu Amiralul(r) Petre Zamfir, despre actiunile Submarinului NS “Delfinul” in timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial:
.
–
Video-clip in memoria echipajului NS “Delfinul” pe melodia “Concertul de mare”:
.
*
*
ISTORIA SUBMARINULUI NMS “DELFINUL”
.
1936, 9 mai[1] – a avut loc solemnitatea ridicării pavilionului românesc la bordul submarinului „Delfinul“ (pavilion: România, comandant: căpitan Victor [Niţă] Voinescu, 650 to. la suprafaţă, 900 to. în imersiune, lungime: 68,52 m, lăţime: 6,00 m, pescaj: 3,60 m, echipaj: 40 membri, dintre care 6 ofiţeri, 26 maiştri militari şi subofiţeri, 8 militari în termen, propulsie:
2 motoare „Diesel“, puterea maşinii: 1.600 c.p., viteza: 14,3 Nd. la suprafaţă, 9,5 Nd. în imersiune, motoare electrice cu baterie proprie de acumulatori x 220 elemenţi x 14.000 Kw./ h, imersiune maximă: 80 m, autonomie: 10.000 Mm, 45 zile; armament: 1 tun naval şi a/ aerian „Bofors“ x 102 mm, 1 mitralieră x 40 mm, 6 tuburi lanstorpile x 533 mm, dintre care 4 la prova şi 2 la pupa, torpile „Whithead“ x 533,4 mm, 2 periscoape „Zeiss“, constructor: 1936, „Quarnaro“, Fiume – Italia).
.
Nava a fost comandată în anul 1926 (contract nr. 15.276 din 7 decembrie 1926) la preţul de 167.624 lire sterline şi urma să fie livrată în anul 1931, odată cu nava-bază „Constanţa“ (construită de acelaşi şantier naval).
Lucrările au început în anul 1927.
La 6 iunie 1930 a fost lansat la apă, dar, din cauza unor deficienţe tehnice, livrarea a fost amânată până la data de 9 mai 1936.
Ceremonialul a avut loc la Fiume (Italia), în prezenţa oficialităţilor militare şi civile italiene ale provinciei Quarnaro, oraşului, portului şi ale şantierului constructor, precum şi a ofiţerilor români din Comisia de recepţie a navei.
Înaltul comisar al provinciei Quarnaro a sosit la bordul navei-bază „Constanţa“ (pavilion: România, IMO: 6109283) în acordurile Imnului Regal Italian şi ale Imnului fascist.
Submarinul „Delfinul“, având la bord Statul Major şi echipajul său, se afla ancorat şi acostat în babordul navei-bază „Constanţa“.
La ultima lovitură de clopot a orei 11:00, la bordul submarinului a început slujba religioasă, oficiată de un preot român, după normele ritului ortodox.
După terminarea slujbei şi binecuvântarea pavilionului românesc ce urma să fie ridicat la bordul navei, comandorul Shmidt, preşedintele Comisiei de Recepţie, a dat citire Înaltului Decret pentru numirea căpitanului Victor (Niţă) Voinescu în funcţia de comandant al navei şi de ambarcare a celorlalţi ofiţeri, maiştri şi echipaj, după care a înmânat comandantului pavilionul naţional, spunându-i:
„Domnule Comandant,
În numele Majestăţii Sale Regele, care, prin Înalta Sa voinţă, te-a distins de a comanda submarinul DELFINUL, îţi încredinţez acest pavilion destinat să fluture asupra primului submarin al Marinei Regale.
Îl vei duce cu demnitate şi cinste spre gloria ţărei şi neamului românesc şi când va suna ceasul sacrificiului suprem îl vei apăra până la ultima picătură de sânge“.
Vizibil emoţionat de importanţa evenimentului, căpitanul Victor (Niţă) Voinescu a răspuns:
„Domnule Comandor,
Adânc mişcat de deosebita cinste ce ni s’a făcut, echipajul primului submarin românesc asigură prin mine că-şi va îndeplini datoria cu cinste şi onoare.
Îndreptându-ne gândul depe acest mic colţ de ţară spre Patria noastră, strigăm ca un semn de complet devotament şi credinţă «Trăiască România, Trăiască Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, Trăiască Familia Regală!»“.
În uralele ofiţerilor, maiştrilor şi echipajelor ambelor nave şi în sunetul muzicii fanfarei Garnizoanei locale, care a intonat Imnul Regal Român, şeful de echipaj a ridicat la pupa pavilionul cu culorile româneşti.
S-a intonat apoi Imnul Regal Italian „Giovineza“ şi cel fascist. Ceremonialul a fost urmat de alte scurte cuvântări de mulţumire şi omagiu ale oficialilor români şi italieni şi ciocnirea tradiţionalei cupe de şampanie.
Pe chioşcul[2] său, submarinul purta înscrisă deviza „Audaces fortuna iuvat“[3].
La 27 iunie 1936, submarinul „Delfinul“ a ajuns la Constanţa, unde, la 15 august, cu ocazia Zilei Marinei, a fost încadrat în Divizia de Mare.
La 15 august 1936, în portul Constanţa a avut loc botezul submarinului „Delfinul“, conform următorului document[4]:
„ACT DE BOTEZ
Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională
Noi, CAROL al II-lea, Rege al României,
În a cincisprezecea zi a lunei August, a anului mântuirii 1936 şi al nouălea an al Domniei Mele, s’a desăvârşit în portul Constanţa binecuvântarea primului submarin românesc, pe care l-am botezat Eu însumi, dându-i numele
D E L F I N U L
Ca un simbol al vieţuitoarelor marine ce poartă acest nume, sprinteni tovarăşi ai marinarilor în largul mării, dorind acestei nave să străbată fără pericol adâncurile mării şi să îndeplinească cu vitejie toate misiunile ce-i vor fi ordonate.
Încredinţez această navă marinarilor Mei, pentru a veghea şi a păzi hotarele maritime ale ţării, brăzdând mările pentru a purta pavilionul românesc în ţările cele mai depărtate. CAROL II“.
.
La 3 august 1940 a fost lovit de o schijă, care i-a găurit turela, motiv pentru care Grupul submarin şi vedete torpiloare a fost mutat în bazinul Gării Maritime din portul Constanţa.
În lunie iulie şi august 1941 a executat câte o crucieră în bazinul estic şi, respectiv, vestic al Mării Negre.
În septembrie 1941 a efectuat o nouă crucieră în bazinul estic al Mării Negre.
La 5 noiembrie 1941, aflat în sudul Crimeei, „Delfinul“ (comandant: Constantin Bibi Costăchescu[5]) a torpilat o navă sovietică[6], dar a fost reperat şi supus unor grenadări masive (23 de grenadări, circa 80 – 90 explozii) efectuate de navele de escortă, fiind în real pericol de a fi distrus. Submarinul a fost nevoit să intre în imersiune la cota -80 metri şi, după circa opt ore, a reuşit să degajeze la Sud, spre coasta Asiei Mici, unde a ieşit la suprafaţă, pentru reîncărcarea bateriilor.
Apoi s-a îndreptat spre Constanţa, dar, în apropiere de coastele româneşti, a fost surprins la suprafaţă de o puternică furtună, care era să scufunde nava. A reuşit cu greu să intre în imersiune şi, la 7 noiembrie 1941, a intrat în portul Constanţa.
În perioada mai – iunie 1942 a mai executat două misiuni în Marea Neagră.
În octombrie 1942, submarinul „Delfinul“ şi-a încheiat misiunile operative, odată cu sosirea în Marea Neagră a primelor submarine germane din Flotila 30 (6 unităţi).
La 23 august 1944, Marina Regală a României avea în compunere şapte submarine: cele două româneşti, „Rechinul“ (pavilion: România, 650 to., construit în anul 1941) şi „Marsuinul“ (pavilion: România, IMO: 6119560, 585 to., construit în anul 1944), precum şi cinci mini-submarine[7] italiene tip „Caproni – C.B.“ (36 to., lungime: 15,00 m, lăţime: 3,00 m, pescaj: 2,10 m, puterea maşinii: 90 c.p., viteza: 7,5 Nd.; armament: 2 torpile x 450 mm, constructor: „Caproni“, Milano – Italia), constituite într-un grup separat (Escadrila 2 Submarine), cu echipaje româneşti.
La 23 august 1944, „Delfinul“ se afla în reparaţii, fiind remorcat şi retras pe Dunăre, împreună cu şantierul naval mobil, pentru a fi ferit de atacurile aeriene sovietice.
La 14 septembrie 1944, cele trei submarine româneşti: „Delfinul“ (redevenise funcţional), „Rechinul“ (S-1) şi „Marsuinul“ (S-2), dar şi cele italiene (CB-1, CB-2, CB-3, CB-4, CB-6)[8], au fost confiscate de sovietici, în baza Convenţiei de Armistiţiu. La sovietici, „Delfinul“ a primit numele TS-3, „Rechinul“ – TS-1 şi „Marsuinul“ – TS-2.
.
La 12 octombrie 1945 a fost retrocedat României, împreună cu un lot de nave militare româneşti, primind numele „S-1“ (comandant: locotenent-major Ilie Ştefan).
În anul 1954 a fost dus la remorcă la Baza Navală Mangalia, unde a fost utilizat pentru instrucţie.
Recunoaşterea valorii submarinelor româneşti şi a echipajelor lor a fost dovedită în clauzele Tratatului de Pace de la Paris (10 februarie 1947), prin care se interzicea României să posede astfel de forţe.
În anul 1960 a fost defrişat şi tăiat.
[1] „Submarinul «Delfinul»“, în „Marea Noastră“, Revista Ligei Navale Române, Anul V, nr. 5, mai 1936, pag. 71 – 72 (preluare din cotidianul italian „La Vedeta d’Italia“ din 10 mai 1936).
[2] Referire la turela submarinului – suprastructură pe care se află comanda submarinului.
[3] „Norocul îi ajută pe cei îndrăzneţi“ (traducere din lb. latină) – textul original din Eneida (de Vergiliu) este „Audentes fortuna iuvat“ (cartea X, versul 284), având acelaşi înţeles; este un elogiu adus temerităţii, eroii lui Vergiliu socotind că zeii îi iubesc şi îi ocrotesc pe cutezători.
[4] „Dela sebările marinei“, în „Marea Noastră“, Revista Ligei Navale Române, Anul V, nr. 9, septembrie 1936, pag. 161.
[5] Pentru faptele sale de arme a fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul“.
[6] Cargoul „Uraleţ“ (1.975 to.).
[7] Au existat şase astfel de submarine „de buzunar“, dar unul dintre acestea a fost scufundat în urma atacului aerian sovietic asupra Constanţei, din 20 august 1944.
[8] Au rămas definitiv în U.R.S.S.; au fost dezmembrate în anul 1955.
_
Constantin Cumpănă, Corina Apostoleanu, (2011), „Amintiri despre o flotă pierdută“, vol. II – „Voiaje neterminate“, Constanța, Editura: „Telegraf Advertising“.
.
Fotografii din colectia personala a domnului Constantin Cumpana, membru de onoare al Ligii Militarilor Profesionisti
Lasă un comentariu
COMUNICAT L.M.P.:
Site-ul Ligii Militarilor Profesionisti a fost securizat pentru a fi protejat de anumiti virusi.
Ca sa puteti adauga un comentariu, sa va exprimati opiniile, la articolele postate pe site, va trebui sa va inregistrati.
.
Intra si vezi:
“Arata regulile pentru inregistrare si postarea comentariilor”
.
Multumim pentru intelegere!
COMUNICAT L.M.P.:
.
Am primit telefoane de la mai multi cititori, care ne-au atras atentia ca nu pot sau nu stiu sa se logheze, pentru a adauga comentarii pe diverse teme privind articolele postate pe site-ul Ligii Militarilor Profesionisti.
Vom incerca sa venim in ajutorul dumneavoastra:
* PASUL 1:
– click pe “autentifica-te pentru a raspunde”
* PASUL 2:
– click pe “inregistrare” (nume utilizator si adresa de e-mail)
* PASUL 3:
– “inregistrare completa” – verifica e-mailul
* PASUL 4:
– autentificare: nume utilizator si parola (copy-paste primita pe adresa ta de e-mail)
* PASUL 5:
– se intra pe profilul titularului se completeaza datele si schimba-ti parola; poti sa-ti pui propria parola, mai accesibila; daca doresti poti adauga o fotografie oarecare din memoria calculatorului pentru avatar.
* PASUL 6:
– actualizeaza profil
.
SUCCES!
.
Danut ALBU – L.M.P.
3.10.2013
http://www.youtube.com/watch?v=15TlvaUAO_k
http://www.youtube.com/watch?v=Ur5Ilhpav3U
http://www.youtube.com/watch?v=15TlvaUAO_k
Este o mare onoare si un privilegiu pentru cine poate sta linga oameni de o asemenea valoare .
Un erou in viata in carne si oase care poate povesti prin viu grai , despre acele vremuri tulburi , cand si-au perdut viata deopotriva militari si civili .Cred ca acest erou viu inca mai stie cum a fost cand, s-au intors armele inpotriva aliatilor , alaturi de fostii dusmani. Ma intreb care or fi fost mai rai sau cum ar fi fost daca ramaneam loiali primului aliat. Indiferent de situatie armata noastra ,s-a pregatit din mers si a executat ordinele primite , platind cu viata ,umplandu-se de glorie si merite vitejesti .
Sant convins ca mai sant multi eroi in viata de care nu stim si ar merita toata atentia noastra , dar acum ma bucur tare mult de eroul marinar sii doresc multa sanatate si multe bucurii!
Felicitari L.M.P. ca nu trceti indiferenti pe langa legendele vii ale marinei militare..
fotografiile cu submarinul delfinul din acele vremuri, nu prea sunt vizibile; sunt si in format mic..
Asa cum a afirmat si prietenul meu Mircea Cavadia intr-un comentariu anterior, fotografiile se pot vizualiza marit cu click stanga.
Faptul ca nu au o calitate inalta cred ca se intelege de ce. Tehnica fotografica de atunci (alb-negru) si timpul si-au pus amprenta pe fotografiile celebrului submarin. Chiar si asa, fotografiile au o valoare imensa si pe aceasta cale ii multumim domnului Constantin Cumpana, membru de onoare LMP.
Danut ALBU – L.M.P.
http://www.youtube.com/watch?v=DEb7IBAKwvs
MERCI CELOR CE AU APRECIAT PIESA”CONCERTUL DE PE MARE” AM FOST INSPIRAT DE BUNEL PRIN CARE AM INTELES CE FEL DE BARBATI A AVUT ROMANIA REGALA!
A DECEDAT BATRIN LA VIERSTA DE 86 DE ANI SI TOATA LUMEA CARE L-A CUNOSCUT A FOST MIRATA DE EL! SI SINT CONVINS CA TOT ECHIPAJUL ERAU FORMATI LA FEL.
SLAVA SI RESPECT EROILOR!!!
Vizitati pagina de facebook a Ligii Militarilor Profesionisti
https://www.facebook.com/ligamilitarilor?ref=hl
A aparut numarul 160 al revistei “TIMONA”, publicatie editata de Liga Maistrilor Militari de Marina:
http://lmmm.ro/wp-content/uploads/2013/05/rev-timona-160.pdf
Va invitam sa o rasfoiti.
.
Lupu Mugurel – F-222 – LMP
Revista Timona este o publicatie frumoasa a celor de la Liga Maistrilor Militari de Marina. Site-ul lor, insa lasa de dorit.
click stanga si ve-ti avea fotografiile marite. Multumim domnului Constantin Cumpana pentru fotografiile trimise ligii.
Mircea Cavadia _ F-221 – adm. LMP
Pierderile Marinei Regale Romane
În total, în timpul ostilităţilor din perioada 1941 – 1945 au căzut eroic la datorie 24 de ofiţeri, 37 maiştri, subofiţeri şi elevi-marinari, 355 militari în termen din cadrul Marinei Militare, precum şi 16 ofiţeri brevetaţi maritim şi fluvial, 10 maiştri brevetaţi şi 67 marinari din cadrul Marinei Comerciale
(„Dicţionar enciclopedic de marină“, Vol. II, 2008, Bucureşti: Editura „Semne“, pag. 207).
Din echipajul submarinului NMS DELFINUL mai sunt doi supravietuitori VETERANI DE RAZBOI:
C-DOR (ret) NICOLAE BOZONOVICI – 91 de ani.
In acea perioada pe functie de Submaistru de marina stagiar, timonier.
CONTRAAMIRAL (ret) PETRE ZAMFIR – 90 de ani, maistru militar de marina cl. a III-a, pe submarin.
Cei doi ofiteri seniori fac parte cu cinste, din Liga Maistrilor Militari de Marina –http://www.lmmm.ro
Domnul Amiral (ret) Petre Zamfir face parte cu onoare si din Asociatia de elita a “Clubului Amiralilor”
http://www.clubulamiralilor.ro/
DOMNILOR!
PENTRU TOT CE-ATI INSEMNAT PENTRU MARINA MILITARA ROMANA, PENTRU SACRIFICIUL PE ALTARUL PATRIEI,
LIGA MILITARILOR PROFESIONISTI VA PREZINTA ONORUL!!
ONOARE SI PATRIE!
Lupu Mugurel – F-222 – Vicepresedinte LMP
Doresc sa fac cateva remarci pentru cei care nu sunt familiarizati cu termenii marinaresti.
Orice nava are patru parti principale si anume:
.
1- PROVA ( sau PRORA) = partea dinainte
2- PUPA = partea dinapoi
3- BABORD = partea din stanga navei, privind de la pupa spre prova.
4- TRIBORD = partea din dreapta a navei, privind de la pupa spre prova.
Daca primele doua denumiri sunt in general mai cunoscute si mai usor de retinut, celelalte doua produc adeseori confuzii si nelamuriri, care ar putea fi evitate daca s-ar cunoaste originea celor doua cuvinte.
Ele au aparut in marina franceza, care utiliza, pe vremuri, un soi de slepuri armate cu tunuri, denumite BATTERIE.
Aceasta denumire era scrisa pe pupa navei, astfel ca privind inscriptia din stanga, apareau literele BATTE, iar din dreapta literele TERIE – de unde “le bord du BATTE” si “le bord du TERIE”, expresii devenite apoi BABORD si TRIBORD.
In timpul navigatiei de noapte, navele au aprinse (in afara luminilor albe de la catargul prova si de la pupa) o lumina rosie la babord si una verde la tribord, care marcheaza drumul si pozitia navei spre a se putea evita abordajele.
De unde si expresia marinareasca:
“verde-n verde, ros in ros, drumu-i bun din mosi-stramosi”.
.
CAP COMPAS
Prin notiunea de “drum” sau similarul ei “cap compas” ( utilizat in special pentru a preciza drumul la un moment dat), se intelege drumul unei nave, unghiul dintre directia nordului si directia de urmarit sau urmarita de nava, ambele directii rezultand din consultarea compasului ( busolei – schita “roza vanturilor”).
In mod asemanator se defineste si relevmentul unui punct:
unghiul dintre directia nord si directia catre punctul respectiv. In cazul cand directia de referinta nu este nordul, ci prova navei, relevmentul se numeste “relevment prova” si se socoteste 180 grade intr-un bord sau celalalt.
De unde comenzile date pe nava, in expresiile:
” rosu X grade” sau “verde X grade”,
adica
“X grade la babord” sau “X grade la tribord”
.
Danut ALBU – Presedinte Liga Militarilor Profesionisti
Perfect adevarat.
http://www.blackseahunters.ro
Fauna si flora Marii Negre:
http://youtu.be/d9wyeZJy-S4
Ce s-a intamplat cu cele trei submarine ale marinel romane din timpul razboiului? Care a fost cea mai grea misiune a Delfinului? Doar trei submarine am avut?
Am sa fac si cateva remarci pentru necunoscatori, in legatura cu submarinele de tip clasic:
.
Scufundarea (imersiunea)
si iesirea la suprafata a unui submarin se fac prin schimbarea greutatii – si deci a flotabilitatii – si prin actionarea corespunzatoare a carmelor orizontale.
Schimbarea flotabilitatii se face prin umplerea cu apa, – respectiv golirea cu ajutorul aerului comprimat – a unor rezervoare, denumite, dupa caz, balasturi sau tancuri.
Balasturile
– confectionate din tabla subtire – sunt situate de obicei in borduri, in afara corpului rezistent ( in care traiste echipajul si unde este concentrata marea majoritate a mecanismelor, dispozitivelor si armamentului).
Balasturile sunt pline in imersiune si goale la suprafata.
Tancurile
– aflate in general numai in corpul rezistent, comunica intre ele si au rolul ca, – printr-o manevra a apei din interiorul lor – sa regleze sau sa corecteze asieta ( = pozitia fata de orizontala a celor doua axe ale submarinului: longitudinal si transversal).
Carmele orizontale
– sunt aflate in prova si in pupa, determina – prin miscarea lor – inclinarea submarinului, cu prova in sus sau in jos si deci varierea imersiunii si aducerea lui la cota (=adancimea) dorita.
Cand submarinul se afla la o adancime egala cu lungimea periscopului , astfel ca afara din apa ramane numai capul acestuia, se spune ca submarinul se afla la cota periscopica.
Pentru schimbarea directiei de inaintare a submarinului, se utilizeaza carma verticala obisnuita, ca la orice nava.
In imersiune submarinul navigheaza cu motoare elecrice care isi i-au energie din acumulatori.
La suprafata se navigheaza cu motoarele diesel.
Nu se i-au in calcul submarinele nucleare.
.
Comenzile date pe un submarin
In timpul navigatiei sau a luptei, conducerea se exercita – in functie de situatie – din trei locuri:
– in imersiune, din postul central ( situat in mijlocul corpului rezistent si de unde secundul isi exercita atributile de lupta si manevra a submarinului), si din turela ( in mod obisnuit “postul de lupta” al comandantului);
– la suprafata din pasarela situata afara, deasupra turelei ( ansamblu denumit candva “chioscul submarinului”).
Intre aceste “puncte de comanda”, se poate circula, turela fiind despartita de celelalte doua prin capace care, in imersiune, se inchid ermetic ( ca si capacele celorlalte “deschideri” de pe punte, destinate ambarcarii torpilelor si diverselor materiale si pentru circulatia echipajului in port.)
Imi exprim speranta ca sumarele mele explicatii au raspuns unor intrebari ale camarazilor nostri nefamialiarizati cu termeni marinaresti sau cu navigatia submarinelor atat in imersiune cat si la suprafata.
*
Danut ALBU – L.M.P.
Cota periscopica era la 14 metri pentru U-Boot-urile germane si 13 metri pentru NMS Delfinul.
NMS Delfinul ( Nava Majestatii sale) a fost anii 30, un submarin modern. Italienii, francezii si mai ales germanii, erau renumiti la acea vreme in constructia de submarine.
( vezi articolul “Submarinul Delfinul in al doilea razboi mondial” – din capitolul “Tehnica militara” de pe acest site.)
Submarinele care au facut diferenta in perioada belica, au fost celebrele U-Boot-uri germane, care printr-un sistem revolutionar in acea perioada putea sa lanseze torpilele indiferent cum era pozitionat submarinul, printr-un sistem tip “evantai”.
Submarinele altor tari aflate in razboi, ca sa atace o nava militara sau civila trebuia sa se indrepte cu prova spre tinta, ceea ce insemna timp pierdut.
U-Boot-urile puteau sa atace indiferent de pozitie si aveau aparatura moderna de ascultare (ASDIC).
Actionau un timp indelungat in Atlantic datorita aprovizionarii in ocean a mai multor submarine de asa zise “vaci de muls”, submarine imense care asigurau submarinelor de atac, munitie de toate calibrele, torpile, motorina, alimente, medicamente, piese de schimb, corespondenta.
Era faimoasa lozinca germana:
“Ataca si scufunda!”
“Musca si fugi!”
Spre sfarsitul razboiului (1945) germanii au construit un submarin nededectabil la acea vreme, dar era prea tarziu.
_
(ASDIC = Dispozitiv pentru detectarea navelor si a submarinelor ( cu denumirea formata prin abrevierea initialelor: Anti-Submarine Detection Investigation Commitee).
ASDIC era un aparat de emisie receptie de ultrasunete care putea masura distanta la o tinta submarina pe baza cronometrarii timpului consumat de unda directa si cea reflectata de tinta respectiva.)
_
SONARUL:
Submarinele in timpul razboiului,
puteau fi detectate de navele de suprafata prin
SONAR = aparat de detectie prin sunet. Denumirea compusa din primele litere ale cuvintelor: sound ( sunet), navigation (navigatie), ranging (determinarea distantei)
Metoda alimentarii submarinelor de atac din Kriegsmarine prin metoda “Vacilor de muls” a fost “decapitata” datorita descifrarii de catre aliati a celebrei masini de criptat “Enigma”.
Un factor hotărâtor în obținerea de către britanici a succesului împotriva submarinelor Axei în a doua jumătate a anului 1941, ca și de altfel până la sfârșitul campaniei, a fost înțelegerea modului de funcționare a masinii de criptat “Enima” a marinei germane.
Atacurile submarinelor germane se bazau pe comunicațiile radio, existând presupunerile că cifrul Enigma nu poate fi spart și că mesajele radio scurte nu pot fi poziționate cu suficientă precizie pentru a pune în primejdie submarinul emițător.
Ambele presupuneri s-au dovedit greșite. De-a lungul verii și toamnei anului 1941, combinând citirea mesajelor codificate cu mașina Enigma și detectarea submarinelor prin tehnologia HF/DF, convoaiele au fost redirecționate pe rute care evitau liniile de patrulare ale submersibelelor germane.
Aceste realizări tenhice și tactice aliate au fost într-o oarecare măsură contrabalansate de creșterea numărului de submarine intrate în luptă. În 1941, în Atlantic a început să se altăture atacatorilor noile submarine de tip VII.
Peste 585 de astfel de submarine au fost deplasate în patrulare în Atlantic.
Deși Aliații au reușit să apere în mod eficient convoaiele în vara și toamna anului 1941, ei nu au reușit să mai scufunde un număr semnificativ de submarine. Corvetele de escortă din clasa Flower erau capabile să apere convoaiele și să detecteze submarinele, dar nu erau suficient de rapide pentru a ataca.
Astfel BATALIA ATLANTICULUI a luat o intorsatura favorabila Aliatilor.
Avantajul tactic s-a aflat de o parte sau de alta, funcție de dezvoltarea noilor arme și tactici de luptă.
Britanicii si aliatii lor, au câștigat treptat controlul asupra traficului naval, obligând flota de suprafață a Germaniei să se retragă în locații sigure până în 1941 și învingând flota de submarine (U-boot) într-o lungă serie a bătăliilor convoaielor între martie și mai 1943.
Mircea Cavadia _ F-221 – adm. LMP
La Multi ani domnului Mircea Cavadia cu ocazia zilei de nastere!
Felicitari pentru explicatiile complete pe linie de istorie militara, da-ti culoare prin comenturi in cadrul acestui articol, prin explicatii cu tenta marinareasca despre cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Multa sanatate si bucurii alaturi de cei dragi!
LA MULTI ANI!
multumesc.
Bătălia Atlanticului a fost cea mai lungă campanie militara continuă a celui de-al Doilea Razboi Mondial începând în 1939 și terminându-se doar odată cu capitularea Germaniei Naziste în 1945.
Momentul de maximă intensitate a luptelor a fost atins de la mijlocul anului 1940 până la sfârșitul anului 1943. Campania a opus vasele de suprafață și U-boot submarinele Marinei Germane impotriva Marinei Regale Britanice și Marinei Regale Canadiene și mai târziu Marinei Statelor Unite ale Americii, care asigurau securitatea convoaielor aliate, care transportau materiale de primă necesitate dinAmerica de Nord și de sud spre Regatul Unit și Uniunea Sovietica.
Submarinelor germane (U-boot) li s-au adăugat cele italiene, după ce Italia a intrat în război în iunie 1940.
Numele de „Bătălia Atlanticului”, consacrat de Winston Churchill în 1941, este folosit oarecum impropriu pentru o campanie care a început în prima zi a conflictului european și a durat aproape 6 ani, a implicat mii de vase și s-a întins pe sute de mile marine într-o succesiune de peste 100 de bătălii a convoaielor și peste 1.000 de lupte navale singulare.
Mugurel Lupu – Vicepresedinte LMP
U-BOOT : de la Untersee-Boot = Submarin in marina germana (Krigsmarine) in perioada celui de-al doilea razboi mondial.
Din toate fortele beligerante marina germana au avut cele mai performante submarine.
Lupu Mugurel – F-222 – Vicepresedinte LMP
MORTIERUL “ARICI”
La sfârșitul anului 1942, britanicii au dotat vasele de război cu o nouă armă – mortierul antisubmarin „arici”, care lansa 24 de bombe cu explozie la contact pe direcția de înaintare a vasului atacator. Spre deosebire de grenadele de adâncime, care explodau la o anumită adâncime în spatele navei atacatoare, făcând grea orice încercare următoare de descoperire a țintei, încărcăturile „ariciului” explodau doar la contactul cu submarinul atacat.
Aceasta însemna că submersibilul putea fi atacat în continuu până când era scufundat. Această armă s-a dovedit foarte eficientă, numărul victoriilor crescând de la 7% la aproape 25%. Când exploda o încărcătură „arici”, el provoca detonarea tuturor celorlalte 23 de proiectile, ceea ce creștea mult eficiența armei.
A fost o descoperire senzationala, foarte multi comandanti de U-Boot-uri germane, cantareau foarte bine situatia, inainte de a ataca un convoi de nave civile insotite de distrugatoare si vedete inamice.
Tehnologia noua de distrugere a submarinelor, a dat multe batai de cap, conducerii naziste si Amiralul Donitz a cerut construirea unui nou tip de submarin nedectabil. A fost construit in numar limitat in 1945, prea tarziu insa….
Batalia Atlanticului si razboiul era deja pierdut.
Sfarsitul razboiului suprinde submarinul NMS “Delfinul” in reparatii si este confiscat de sovietici.
Aceştia îl “returnează” în 1957, mai mult ca carcasă, decât un submarin funcţional. Este reabilitat şi întrebuinţat până în 1970 de Institutul Român de Cercetări Marine Constanţa. In prezent din el au mai supravieţuit 4 piese: doua manometre de adancime si motorul in Constanta la Muzeul Marinei Romane si un manometrul este în Bucuresti la Muzeul Ferdinand I.
.
Submarinele “Rechinul” şi “Marsuinul” cu mult mai performante decât “Delfinul” au fost devenit operaţionale la sfârşitul războiului, în 1944.
Submarinul NMS “Rechinul” a fost cel care a făcut cea mai lungă misiune militară a vreunui submarine românesc (15 iunie – 29 iulie 1944) – o misiune de recunoaştere a portului Novorosiysk. De asemenea a ajutat la evacuarea armatelor române şi germane din Peninsula Crimea. A sfârşit ca piese de schimb pentru submarinele sovietice, după 23 august 1944.
.
Submarinul “Marsuinul” a devenit operational cu câteva luni înainte de întoarcerea armelor. Însă a fost urmărit de ghinion şi de noroc în acelaşi timp… În singura misiunea avută chiar în prima zi când ai ieşit în larg a fost confundat cu un submarin sovietic de o navă germană şi vânat întreaga zi. A doua zi istoria se repetă, dar cu un avion german de această dată. Submarinul scapă nevătămat şi se îndreaptă spre portul turcesc Zonguldak. Între 14 şi 22 mai e atacat aproape zilnic de navele sovietice pe când încerca intre în portul sovietic Batumi, ba chiar o torpilă trece milimetric pe lângă el. Pe 27 mai ajunge în portul Constanţa şi va fi confiscat de URSS, după 23 august.
.
În afară de cele trei submarine menţionate mai sus marina românească a mai avut încă cinci submarinele pitic clasa CB. Dintre acestea numai două au devenit operaţionale şi au efectuat misiuni de recunoştere. Au fost luate după aceea şi folosite de Uniunea Sovietică până în 1945 când au fost demontate pentru piese.
Respect pentru cei ce au servit tara in vreme de razboi si dupa razboi.
Chiar daca “Delfinul” nu era un submarin de nivelul celor germane (U-boot),era al nostru si a adus mari servicii marinei romane si mari pagube puternicei marine sovietice. Submarinele “Rechinul” si “Marsuinul” erau mai moderne de generatie noua, si au fost asamblate la Galati cu componente aduse din Germania. Dar succesul cel mai mare la avut “Delfinul”. I s-a incredintat misiunile cele mai grele, avand in componenta un echipaj si un comandant de exceptie – Cpt. Constantin Costachescu
Cpt. Constantin Costachescu a fost un ofiter de marina de exceptie. In timpul liber rezolva probleme de matematica.
Misiunea NMS “Delfinul”, a echipajului Capitanului Costachescu, era întreruperea căilor de aprovizionare a Sevastopolului. În dimineața zilei de 5 noiembrie 1941 a ajuns în apropiere de Ialta. La ora 8:05, slt. Constantin Stegaru a observat o nava mare de transport mergând dinspre est spre Ialta.
La 8:15, nava a întors la stânga, apropiindu-se de submarin, iar cpt. Costăchescu s-a hotărât s-o atace cu o torpila trasă dintr-un tub de la pupa. La 8:43, Delfinul a lansat torpila din tubul 6 din pupa de la o distanță de 800 m.
În scurt timp s-a auzit explozia torpilei, urmată de o explozie și mai mare. Este posibil ca nava să nu fi fost escortată, deoarece primul contact cu vânătoarele de submarine sovietice a avut loc după o oră.
Atacul acestora a durat între orele 10:30 și 18:30. S-au înregistrat 23 de grenadări, numărându-se între 80 și 90 de explozii ale grenadelor antisubmarin. În timp ce aveau loc atacurile, Costăchescu a guvernat nava spre larg, câștigând adâncime în timpul atacurilor, coborând la o adâncime de peste 80 m. Între atacuri, în timp ce inamicul asculta, Costăchescu a ordonat oprirea instalațiilor de bord, reușind în final să scape de urmăritori. S-au îndreptat apoi spre sud, spre coasta Asiei Mici, unde noaptea submarinul s-a ridicat la suprafață și și-a încărcat bateriile de acumulatori.
A fost prins însă într-o furtuna izbucnită brusc și a reușit cu greu să intre în imersiune. În 7 noiembrie a ajuns la Constanta. Istoricii români au identificat nava torpilată drept cargoul „Uraleț”, de 1975 tdw. Identitatea navei este și astăzi controversată.
În urma reușitei, Cpt. Constantin Costăchescu a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a.
După război Constantin Costăchescu a fost instructor pentru submarine și profesor de geometrie în spațiu la Academia Navala Mircea cel Batran din Constanta.
A murit în anii 1980 în urma unei căzături pe gheață iarna, la Constanța.
Datorită faptului că reușitele sale au fost împotriva marinei URSS, meritele sale n-au fost pomenite în timpul Romaniei Socialiste.
Ce soarta… a supravietuit alaturi de echipajul submarinului la atatea bombardamente cu grenade anti-submarin si la atatea bombardamente de aviatie cand erau prinsi la suprafata, ca sa… sfarseasca in urma unei cazaturi pe gheata… Cpt. C-tin Costachescu a fost un mare comandant de submarin, un geniu.
Intalnirea filmata cu domnul Amiral (rtr) Petre Zamfir s-a desfasurat la
Cercul Militar Constanta pe 18 decembrie 2012:
.
Participanti din partea Ligii Militarilor Profesionisti:
– Constantin Cumpana – Membru de Onoare L.M.P.
– Cap. Albu Danut – Presedinte
– Cap. Balta Louis Edmond – Prim-vicepresedinte
– Cap. Lupu Mugurel – Vicepresedinte
– Cap. Mocanu Danut – Vicepresedinte
– Balta Mihael Isabel – Membru in Consiliul Director
– Albu Andreea Ioana – Fotograf L.M.P.
*
Participanti din partea Asociatiei “Cultul Eroilor” – Filiala Constanta:
– Col.(r) Macovei Remus – Presedinte
– Col.(r) Nicolau Dan – Membru in Consiliul Director
– Cpt. C-dor av.(r) Iacob Sorin – Membru in Consiliul Director
Salut conducerea ligii, pe Danut Albu, Oana Nuta, Louis Balta, Mugurel Lupu, Danut Mocanu, Mircea Cavadia ce ceilalti membri din consiliul director, care se ocupa cu destinele ligii noastre.
Ca marinar in cadrul Fortelor Navale, apreciez faptul ca lmp, promoveaza traditia marinareasca si cultiva in randul tinerilor istoria adevarata a marinei romane de-a lungul timpului.
Intalnirea cu domnul Am.(ret) Petre Zamfir reprezinta o intoarcere in timp, conoscand locuri, oameni, batalii, nave de lupta, submarine, care au existat cu adevarat.
Din acest filmulet aflam ISTORIA NESCRISA A MARINEI REGALE ROMANE.
Felicitari! Cu deosebit respect, Stefan G.
Excelenta idee de a organiza intalniri cu cei pe care ii putem numi cu adevarat EROI, de la care avem multe de invatat. Asteptam cu interes si viitoarele intalniri cu alte personalitati de marca ce au scris istorie pentru Armata Romana.
Radu Gabriel – F-222 – Membru in Consiliul Director LMP
Normal
0
false
false
false
MicrosoftInternetExplorer4
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0in 5.4pt 0in 5.4pt;
mso-para-margin:0in;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:”Times New Roman”;
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
ÎNTREBARE
Adresată: Domnului Mircea Duşa
Ministrul Apărării Naţionale
De către dl. Senator: Alexandru Cordoş
Circumscripţia electorală: Nr. 13
Colegiul electoral: Nr. 4, jud. Cluj
Şedinţa Senatului din data de: 11-03-2013
Obiectul întrebării: Măsuri de protecţie socială pentru soldaţi-gradaţi voluntari
Situaţia pensiilor militare, elaborarea unei noi legi în domeniu şi modificarea legii Statutului Cadrelor Militare au fost principalele teme discutate de vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, şi preşedintele Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Camera Deputaţilor (PSD), Ion Mocioalcă, cu o delegaţie a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere ”Alexandru Ioan Cuza”.
Având în vedere faptul că actuala forţă luptătoare este formată în special din soldaţi-gradaţi voluntari, cărora guvernele anterioare le-au refuzat binemeritate măsuri de protecţie socială, vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi preciza dacă, pentru această categorie de militari, asimilarea cu cadrele militare în ceea ce priveşte vârsta de pensionare şi acordarea dreptului la pensie militară sunt prevăzute a fi puse în discuţie la nivelul structurilor responsabile.
Solicit răspuns scris.
Vă mulţumesc,
Senator,
Alexandru CORDOŞ
Intalnire de exceptie a ligii cu Am.(rtr)Petre Zamfir,unul din cei doi marinari veterani in viata,ce au facut parte din celebrul echipaj al submarinului MS “Delfinul” in timpul ostilitatilor din Marea Neagra cu puternica marina sovietica.
Pe 18 decembrie la Cercul Militar Constanta,toti participanti am stat “hipnotizati”,ochi si urechi la povestirile domnului Am.Petre Zamfir,despre incursiunile temerare ale “Delfinului” in largul coastelor Sevastopolului.
Cateodata din “vanator”submarinul devenea “vanat”si cu greu reusea sa scape in imersiune, de vedetele si torpiloarele sovietice datorita profesionalismului echipajului si a comandantului Bibi Costachescu.
Deviza “Delfinului”era: “Norocul Ii ajuta pe cei indrazneti”, deviza preluata si de actualul submarine Delfinul.
Toti marinarii submarinisti in frunte cu comandantul Costachescu au fost temerarii flotei de submarine a Majestatii Sale Regale, din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Actiunile inaintasilor nostril din marina militara sunt pilda de urmat,pentru noi marinarii din generatia de azi.
ONOARE SI PATRIE!
Mugurel Lupu-F222-Vicepresedinte L.M.P
NIHIL SINE DEO – NIMIC FARA DUMNEZEU, deviza Ligii Navale Romane.
http://www.lnr.ro/site/static/contact
ONOARE, DEMNITATE, SACRIFICIU – deviza Ligii Maistrilor Militari de Marina
http://lmmm.ro/
A aparut numarul 159 al revistei “Timona”, publicatie editata de Liga Maistrilor Militari de Marina:
http://lmmm.ro/wp-content/uploads/2011/07/rev-timona-159.pdf
.
Va invitam sa o rasfoiti
.
Mircea Cavadia _ F-221 – adm LMP
O echipă nouă a preluat cartul pe puntea de comandă a Ligii Maiștrilor Militari de Marină…
Noua echipă coordonatoare a activității ligii:
M.m.pr.(r) Emil Olteanu –președinte
M.m.pr.(r) Nicolae Radu – prim-vicepreședinte
M.m.pr. Adrian Cristocea – vicepreședinte I,
M.m.pr.Viorel Ciurumelea – vicepreședinte II
M.m.cls.II Claudiu Ilea – vicepreședinte III;
M.m.cls.II Petrică Gemănaru –consilier juridic,
M.m.pr.(r) Grecu Alexandru –secretar.
.
Succes noii conduceri a Ligii Maistrilor Militari de Marina!
http://www.lmmm.ro
.
Mircea Cavadia _ F-221 – adm. LMP
Am sosit din misiune (Somalia) pe 14 decembrie. Nu am putut participa, nici eu, dar nici camarazii mei de le F-221, la aceasta lectie de istorie predata de Amiralul (rtr) Petre Zamfir.
Prin aceste activitati ale ligii, intalniri si discutii cu veteranii de razboi, se doreste sa se aduca la cunostinta militarilor profesionisti, aflarea adevarului istoric si cinstirea celor care, si-au aparat tara cu cinste si petriotism.
Filmarea cu interviul domnului Amiral din 18 decembrie, va valora “AUR”,peste 10. 20.30 de ani.
De aceea doresc sa-l felicit pe Dan, pentru ideea acestei activitati.
Doresc ca in viitorul apropiat sa se reprogrameze o noua intalnire cu Am(rtr) Petre Zamfir. Noi, marinarii din generatia mai tanara, avem ce invata de la un batran lup de mare
Domnule Amiral, Liga Militarilor Profesionisti va prezinta Onorul!!!
.
Mircea Cavadia _ F-221 – adm. LMP
2%
PENTRU LIGA MILITARILOR PROFESIONISTI
*
NU PIERDE NICIO CLIPA!
“TOTI PENTRU UNUL, 2% PENTRU TOTI”
CONTRIBUIE LA FONDUL LIGII MILITARILOR PROFESIONISTI!
DESCARCA DE PE SITE-UL L.M.P. FORMULARUL, COMPLETEAZA-L SI DEPUNE-L LA ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE TERITORIALE PANA LA 15 MAI 2013!
*
LEGEA 571/2003 DIN CODUL FISCAL PERMITE DIRECTIONAREA A 2% DIN IMPOZITUL PE VENIT UNEI ORGANIZATII NON-GUVERNAMENTALE, NON-PROFIT.
DACA MILITARII NU OPTEAZA PENTRU ACEASTA ALTERNATIVA, BANII SE DUC AUTOMAT LA STAT!
*
DATELE:
COD DE IDENTIFICARE FISCALA: 27535960
IBAN RO50RNCB0817118580560001
*
DIRECTIONEAZA 2% DIN IMPOZITUL PE VENIT PLATIT STATULUI PE ANUL 2011 CATRE LIGA MILITARILOR PROFESIONISTI!
*
CAMARAZI!
IMPREUNA VOM REUSI!!
FITI ALATURI DE LIGA MILITARILOR PROFESIONISTI!
*
CONSILILUL DIRECTOR AL LIGII MILITARILOR PROFESIONISTI
ANUNT IMPORTANT!
*
IN ATENTIA TUTUROR MEMBRILOR LIGII MILITARILOR PROFESIONISTI
*
MEMBRII LIGII MILITARILOR PROFESIONISTI, INSCRISI RECENT IN LIGA, SUNT RUGATI SA CONTACTEZE CONDUCEREA L.M.P. PENTRU A DA DOUA FOTOGRAFII TIP LEGITIMATIE.
O FOTOGRAFIE SE ATASEAZA LA CEREREA DE INSCRIERE A FIECARUI MEMBRU, CERERE CE SE AFLA IN BAZA DE DATE (CONFIDENTIALA) A L.M.P.
A DOUA FOTOGRAFIE PENTRU LEGITIMATIA DE MEMBRU AL LIGII.
*
MEMBRII LIGII CARE NU SUNT DIN CONSTANTA POT TRIMITE POZELE INTR-UN PLIC PE ADRESA LIGII,
CONSTANTA – STR. POET ANDREI MURESAN NR. 28 , COD 900338
*
LEGITIMATIILE SUNT GRATUITE!
MULTUMIRI SPECIALE DOAMNEI MIHAELA POPA PENTRU SPRIJINUL ACORDAT!
VA MULTUMIM!
*
CONSILIUL DIRECTOR AL LIGII MILITARILOR PROFESIONISTI
Activitati ce onoreaza militarii ce fac parte din liga profesionistilor din Constanta.Pe de alta parte apreciez efortul conducerii lmp,de a propune obtinerea unor drepturi,inclusiv pentru pensia militara pentru sgp.Cateodata sunt rezultate cateodata nu.Cum am mai spus si in alt comentariu important este sa tineti stacheta cat mai sus.
Laudabila initiativa LMP si a Asociatiei ” Cultul Eroilor ” , de a aduce in prim plan romani care au luptat pentru tara , in cea mai mare confragratie mondiala .
Din pacate , sunt din ce in ce mai putini …
Am participat la intalnirea cu Amiralul in retragere Petre Zamfir , din data de 18 decembrie 2012 . Am fost fascinati de povestirile fostului marinar , despre bataliile submarinului MS ” Delifinul ” in Marea Neagra , in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial . Intalnirea a fost un privilegiu , si ii multumim Domnului Amiral pentru ca a acceptat un interviu filmat .
Vom mai continua cu astfel de activitati .
O activitate excelentă, care trebuie continuată. Sunt încă mulţi veterani de război uitaţi care au multe de povestit despre faptele lor de arme şi despre suferinţele îndurate. Am demarat o acţiune la nivelul tuturor şcolilor din judeţul Constanţa intitulată”Eroul din familia mea”, care se va desfăşura până la Ziua Eroilor.Funcţie de rezultatele acesteia sunt convins că vom avea ce înregistra şi prezenta celor interesaţi de istoria relativ recentă a României, istorie scrisă de multe ori cu sângele eroilor necunoscuţi.
Domnule Colonel, Liga Militarilor Profesionisti va continua colaborarea camaradereasca cu Asociatia “Cultul Eroilor” – filiala Constanta.
Vom mai avea astfel de activitati specifice unei asociatii socio-profesionale de tip ONG.
Sa ne bucuram de acesti Oameni cat mai sunt in viata, sa-i cinstim, si sa invatam de la domniile lor ce inseamna DRAGOSTEA DE PATRIE si de NEAM.
Una din prioritatile ligii este de a aduce in prim-plan patriotismul in randul tinerilor. Trebuie sa le aratam tinerilor si o alta istorie, ce nu este prezenta in manualele din scoli – ISTORIA MILIATARA A ROMANIEI cu marii EROI ai NEAMULUI ROMANESC.
.
ONOARE SI PATRIE!
.
Cu stima,
Danut ALBU – Presedinte Liga Militarilor Profesionisti