COMANDORUL COSTACHESCU VASILE CONSTANTIN (BIBI) – UN BRAV OFITER AL MARINEI ROMANE

Costăchescu Vasile Constantin (Bibi) s-a născut la data de 12 aprilie 1909, în satul Pleșești , județul Suceava. Tatăl său a fost învățător, iar mama casnică. A fost primul dintre cei trei copii ai familiei Costăchescu, fiind urmat de o soră (Lucreția) și un frate.
Primii doi ani de școală i-a absolvit la școala din satul natal, ceilați doi urmându-i la Fălticeni (1921). A absolvit Liceul Militar „General Macarovici” din Iași în anul 1928, după care, în toamna aceluiași an, a început cursurile Școlii Navale din Constanța, pe care a absolvit-o în 1930 cu gradul de sublocotenent, fiind clasat al 2-lea în ordinea mediilor obținute. De asemenea, a absolvit ca șef de promoție Școala de Aplicație a Marinei.
În perioada 1930 – 30 decembrie 1954 fost avansat de la gradul de aspirant la gradul de comandor și a fost repartizat pe distrugătorul Mărășești.
A îndeplinit diverse funcții de la comandant de pluton la Șef de Stat Major al Forțelor Navale (1948 – 1951) în Marina Militară, în tot acest interval de timp fiind mutat de aproximativ 30 de ori.
În anul 1933 a absolvit Școala Specială a Marinei, ofițerul manifestând o atracție deosebită pentru științele exacte, în mod deosebit pentru matematica aplicată.
În perioada 1934 – 1937 a predat geometria descriptivă, plană și în spațiu, la Școala Navală, rezultatele sale fiind remarcabile și apreciate de comandantul școlii, acesta declarându-l „apt pentru a preda cu aceeași autoritate și alte ramuri ale matematicii, motiv pentru care l-am propus să fie numit în fiecare an profesor la Școala Navală”.
După un scurt stagiu ca ofițer cu navigație pe nava-bază „Constanța”, la data de 1 octombrie 1938 a fost numit în funcția de comandant-secund pe submarinul „Delfinul”, avândul comandat pe comandorul Lungu Corneliu. Acesta l-a caracterizat ca fiind un „ofițer eminent din toate punctele de vedere, care și-a însușit cunoștințele necesare unui comandant de submarin”.
În anul următor a fost la fel de bine apreciat, de data aceasta comandatul său fiind comandorul Victor Voinescu:
„A dovedit a fi un bun comandant de submarine, dând dovadă de pregătire deosebită și aplicație pentru comandă, energic, a știut să-și apropie echipajul ca să-și formeze cu dânsul un bloc, gata pentru orice misiune”.
De fapt, în toate aprecierile sale de serviciu se găsesc aprecieri la superlativ pentru activitatea sa.
.
Din octombrie 1939 până în noiembrie 1943 a deținut funcția de comandant al submarinului „Delfinul”.
În timpul campaniei din est cu submarinul „Delfinul” a îndeplinit șapte misiuni de răboi.
În anul 1941 a executat două cruciere de război, una în fața Constanței și cealaltă, în luna august, timp de opt zile, în apele inamicului.
.
La data de 5 noiembrie 1941 , într-una dintre misiunile de supraveghere și atac pe coastele caucaziene, la doar trei zile după plecarea din portul Constanța, în zona sud-Yalta (Batumi), a întâlnit o navă de transport sovietică.
Era cargoul „Uralles“ , ex-„Dore“ (pavilion: Rusia, IMO: 1148353, 1.975 trb., lungime: 83,30 m, lăţime: 11,80 m, lansat la apă la data de 4 noiembrie 1926, livrat în ianuarie 1927, constructor: „Laing“, Deptford Yard – Marea Britanie), încărcat cu trupe, armament, muniţii şi alimente.
După ce l-a observat prin periscop, comandantul Costăchescu a apropiat submarinul la circa 800 de metri și a comandat „Foc!”, torpilând nava sovietică în pupa-tribord. În urma loviturii primite, cargoul inamic s-a scufundat.
După o oră și 50 de minute de la începerea atacului declanșat de „Delfinul”, care deja părăsise zona, îndreptându-se către sud-est, a fost atacat puternic în 23 de valuri de către nave militare inamice de escortă, care, timp de pt ore, au aruncat asupra sa peste 500 de grenade antisubmarin, submarinul fiind nevoit să intre în imersiune la peste 80 metri.
http://youtu.be/mmr0Pk1jFcQ
După 22 de ore de stat în adâncuri, cu bateriile de acumulatori golite și pe o furtună de gradul 7, submarinul a revenit la suprafață și a pornit către țară.
În tot timpul atacului și după acesta, comandantul Costăchescu a dat dovadă de calm, înțelepciune și, mai ales, de rapiditate în decizie și foarte bune calități profesionale, reușind nu numai scufundarea navei inamice, dar și evitarea tuturor atacurilor la care a fost supus submarinul.
În legătură cu acest episod există unele controverse. Istoricii români au identificat nava scufundată ca fiind „Uralles“, dar, conform arhivelor sovietice, acest cargou ar fi fost scufundat de aviaţia germană în portul Eupatoria la data de 29 octombrie 1941.
Mai există o ipoteză, potrivit căreia nava scufundată ar fi fost puitorul de mine „Ostrovsky“ , ex-„Ceaika“ (pavilion: Rusia, IMO: 5607555, 2.121 trb., lungime: 76,00 m, lăţime: 12,00 m, lansat la apă la data de 15 aprilie 1930 și finalizat la 2 decembrie 1931 de șantierul naval „Ordzhonikidze“, Sevastopol – Rusia), dar, în acea zi, acesta a ajuns la Sevastopol fără probleme şi a fost scufundat la data de 23 martie 1942.
„Delfinul” a sosit în portul Constanța la data de 7 noiembrie, fiind escortat de unități de torpiloare și acoperit de glorie. Prin telegrama nr. 5032 din 8 noiembrie 1941, Comandantul Grupului de Sud al Marinei Germane transmitea:
„Rog a se exprima Comandantului submarinului DELFINUL bucuria mea personală și recunoștința pentru acțiunea încununată cu succes”.
.

După această misiune de succes, submarinului „Delfinul” și comandantului său, căpitanul Constantin Costăchescu, li s-a acordat Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a.
În anul 1942, „Delfinul” a executat cinci cruciere de război, printre care în zonele Yalta, Sinope și Sevastopol, luând parte la luptele pentru căderea acestuia, fapt pentru care a fost citat de Comandamentul Armatei germane.
Un alt eveniment important din istoria submarinului și cariera comandantului Costachescu s-a petrecut în timpul crucierii din zona Bosfor, când în raza de acțiune a submarinului „Delfinul” a apărut o navă de pasageri escortată de vedete.
La un moment dat, din cauze necunoscute, navele escortoare au părăsit raionul, nava de pasageri rămânând singură și la discreția submarinului românesc.
Vizibilitatea bună și distanța nu prea mare au făcut ca pasagerii de pe navă să fie observați foarte bine prin periscopul submarinului, printre acești fiind văzuți femei și copii, lesne de dedus că aceștia aveau statut de evacuați. Dând dovadă de un înalt umanism, comandantul Costăchescu a decis ca „Delfinul” să nu torpileze această navă inamică.
Cele două momente excepționale din viața de comandant al submarinului au marcat cariera și viața lui Constantin Costăchescu. Primul eveniment, scufundarea cargoului „Uralles“ din zona Yalta, a făcut ca sovieticii să îl urmărească pentru a-l pedepsi, astfel că, la data de 10 septembrie 1951, ofițerul a fost trecut în rezervă cu gradul de soldat și condamnat pentru crime de război.
Afalt într-o astfel de situație extremă, ofițerul român a fost nevoit să redacteze un memoriu în care a arătat despre cruțarea navei de pasageri din zona Bosfor, astfel că, în urma verificărilor efectuate de autoritățile sovietice, în luna noiembrie a fost reabilitat, i s-a redat gradul de căpitan-comandor, a fost activat și numit șef de catedră specială la Institutul de Piscicultură din Constanța, iar în anul universitar 1953 (octombrie)/ 1954 (februarie) a deținut funcția similară la Institutul Tehnic Galați.
În anul 1955 a fost numit șeful catedrei de materiale și muniții de artilerie la Școala Superioară de Marină, după care, în 1956, a devenit șeful Facultății de Navigație din această instituție. Mulți dintre viitori marinari, unii trăiesc și azi, îl păstrează în memorie ca un dascăl de matematici din timpul cât a profesat în această facultate.
Comandantul Școlii scria despre acesta:
„Are o bună pregătire generală și foarte bună de specialitate, care îi permit a conduce în bune condițiuni procesul de învățământ, are pregătirea metodică necesară, ceea ce îl ajută să facă pregătirea celorlalți ofițeri, profesori.”
.

În aprilie 1970, Costăchescu a ieșit la pensie, pentru limită de vârstă, dar nu a renunțat la pasiunea sa pentru matematică, despre aceste preocupări consemnând în memoriile sale:
„M-am ocupat de matematici și am publicat o serie de articole și probleme în «Revista Matematică» din Timișoara și în «Gazeta Matematică» din București, «Trigonometria pătratică sferică», «Contribuții la problema lansării de torpile» etc., iar problemele de matematică au fost zeci.”
A mai fost ambarcat pe distrugătorul „Mărășești“, „Regina Maria“, apoi pe nava S.M.R. „Suceava“, devenind comandant de cursă lungă.
.
Pentru faptele sale de arme, comandorul Constantin Costăchescu (Bibi) a fost decorat cu opt ordine și medalii:
– Ordinul „Mihai Viteazul“ clasa a III-a;
– Steaua României clasa a V-a;
– Coroana României clasa a V-a;
– Crucea de Fier clasa I și clasa a II-a;
– Vulturul german;
– Virtutea Maritimă clasa a III-a și clasa a II-a navigant pentru fapte de arme;
– Meritul Militar clasa a II-a și clasa I;
– Medalia „Eliberarea de sub jugul fascist“.
.
Comandorul Costăchescu a fost un bun vorbitor de limba germană și franceză. A fost căsătorit cu Alexandrina (fostă Sava, născută în Corabia, jud. Olt, decedată la data de 2 aprilie 1981 la Constanța), casnică, vorbitoare de limba franceză și pasionată de pictură, o talentată pictoriță. Pierderea soției a constituit o grea pierdere pentru comandantul Costăchescu.
În anul 1983 a încercat să se înscrie la cantina P.C.R. din Constanța, dar, deși s-a prezentat, a fost refuzat, spunându-i-se că acolo nu mănâncă „orișicine“, ceea ce l-a întristat profund.
.
La data de 8 august 1983, în timp ce se afla în spatele magazinului „Tomis“ din Constanța a fost accidentat de un autoturism care efectua manevra de mers înapoi. Doborât la pământ, s-a lovit cu capul de bordura străzii. Chemată de urgență, ambulanța l-a transportat la spital, unde a fost internat, dar, după o săptămână, a decedat.
Au circulat mai multe versiuni despre acest accident stupid: că a căzut, urmare unui infarct, peste capota unei mașini, că ar fi fost lovit, că el ar fi lovit mașina etc. A fost înmormântat în ziua de 11 august 1983, după o slujbă de pomenire la biserica „Sfinții Constantin și Elena“, mormântul soților Costăchescu fiind în Cimitirul Central din Constanța
Soții Costăchescu nu au avut urmași, dar au botezat pe doi dintre copiii (Ștefan și Elena) familiei Constantin și Chira Saca , domiciliați în aceeași curte de pe strada Călărași nr. 57 din Constanța, unde locuia și familia Costăchescu.
.
Prin felul său de a fi, cu o inteligență nativă, prin conștiinciozitatea, devotamentul, vitejia și spiritul de abnegație, dar și prin umanismul, bunătatea și cinstea sa, Constantin Costăchescu este considerat un brav ofițer al Marinei Militare Române, rămânând în amintirile și pentru conștiința celor care l-au cunoscut ca un ofițer destoinic, un desăvârșit profesionist.

Constantin Cumpănă – fragment din volumul în pregătire dedicat submarinului DELFINUL și echipajului său.
.
.
.
Piesa “Capitanul Costachescu” a fost realizata de Stefan Hadjiu (nepotul doctorului de pe submarinul NMS “Delfinul”), in urma vizitei in Romania pe data de 03.10.2013 cu ocazia implinirii a 90 de viata a Contraamiralului Petre Zamfir, veteran submarinist, singurul marinar in viata din echipajul celebrului submarin. La intalnire au participat, Seful Statului Maor al Fortelor Navale Contraamiral dr. Alexandru Mirsu, Comandantul Flotei, Comandorul Tiberiu Chodan si Amiralul (r) Dorin Danila, presedintele Clubului Amiralilor.
“Le Multumesc lor si celorlalti Militari Marinari linga care am fost si am petrecut niste momente care s-au marcat in memoria mea pe totdeauna!
Onoare si Cinste voua – Adevaratilor Barbati ai Tarii!”

Stefan Hadjiu
. .

foto: Amiralul(ret) Petre Zamfir (veteran de razboi – NMS Delfinul) alaturi de membri Ligii Militarilor Profesionisti.
.

1. *** Dicționar enciclopedic de marină, 2006, Editura Societății Scriitorilor Militari, vol. I, pag. 140; Mariana Păvăloiu, „Comandorul Constantin Costăchescu”, „Marea Noastră”, anul I, nr. 3, aprilie – iunie 1992, pag. 14; Ion Raicu, comandor (r), „Portrete de marinari: Comandorul Constantin Vasile Costăchescu (Bibi)”, „Marea Noastră”, anul VIII, nr. 27, aprilie – iunie 1998, pag. 26.
2. În anul 1968, în urma organizării administrativ-teritoriale a României, comunele Pleșești și Valea Glodului au format comuna Vulturești, jud. Suceava.
3. În acest interval a fost detașat 40 de zile la Școala de submarine din Germania, unde a urmat un curs de submariniști.
4. Ziua de 5 noiembrie 1941 a rămas în istoria Marinei Române sub numele „Victoria submarină de la Yalta“, fiind apreciată elogios de submariniştii germani prin cordiale şi călduroase felicitări.
5. Toată Campania anului 1941 a găsit submarinul „Delfinul” ca singura unitate de acest tip a Axei în Marea Neagră. Deși nava era moralmente depășită, calitățile excepționale ale comandantului și echipajului acesteia au făcut-o deosebit de utilă.
6. După alte surse, nava sovietică se numea „Uraleț”.
7. Sub acest nume a purtat pavilionul Marii Britanii.
8. Nume primit în anul 1939; a mai purtat numele „Nikolay Ostrovskiy“ (1937).
9. Pavilion: Rusia.
10. Începând din toamna anului 1941, operațiunile navale din Marea Neagră, inclusiv cele de asigurare a transporturilor (convoieri; în cadrul convoaielor organizate intrau inclusiv navele de transport românești, navelor militare ale Marinei Militare Române revenindu-le misiunea de escortare a acestora) s-au aflat sub comanda Comandamentului Germandin Marea Neagră „Admiral Schwarzen Meer”.
11. A publicat probleme de trigoniometrie, contribuții la problemele lansării torpilei, probleme de navigație, de cinematică, cercetarea bancurilor de pești în larg; a scris la revistele de matematică ale liceului timp de peste 35 de ani.
12. Aduc și pe această cale sincere mulțumiri domnului Constantin Saca din Constanța, născut la data de 12 mai 1932 în localitatea Paticina (fost sat armânesc din Grecia), care, în zilele de 30 și 31 martie 2014, cu deosebită amabilitate, nu numai că mi-a pus la dispoziție unele fotografii și informații despre familia Costăchescu, dar, la cei 82 de ani, m-a însoțit la Cimitirul Central, pentru a-mi arăta locul înmormântării soților Costăchescu, și mi-a înlesnit contactul cu diferite persoane, pentru completarea informațiilor despre acest caz.

sursa foto: http://romaniaforum.info/