duminică 24 sep 2017

Sponsor Liga Militarilor ProfesionistiSponsor Liga Militarilor Profesionisti
Sponsor Liga Militarilor ProfesionistiSponsor Liga Militarilor Profesionisti
Sponsor Liga Militarilor ProfesionistiSponsor Liga Militarilor Profesionisti

ZIUA MARINEI ROMÂNE – TRADIȚII, REPERE, FESTIVITĂȚI

image-2015-08-15-20358461-0-ziua-marinei-romane-12

TRADIȚII

.

Traiul în blândă comuniune cu apa, acest neasemuit dar al naturii, fără de care însăși viața nu ar fi fost posibilă, a20814859_1418698771511082_1386461887_n creat încă din timpuri imemoriale, perpetuat până în zilele noastre pe toate meridianele globului și trepte ale civilizației, un adevărat cult al apelor, manifestat sub diverse forme: zeificări, sărbători, ceremonialuri, ritualuri etc.
.
De la vechii greci și de la romani, spre exemplu, cunoaștem numele zeilor mării păstrate ca simbol și astăzi: Okeanos, Poseidon, Neptun. Chiar și Sirenele. După cum spun legendele, ele făceau parte din pomposul cortegiu al zeilor, personificând undele valurilor, aspectul încântător al mării, sau pericolele de navigație.
.
Cum era și firesc, la români, vechi popor creat într-un areal străbătut și mărginit de ape – Dunărea și Marea Neagră -, cultul apelor s-a manifestat prin sărbători, denumite generic, „Ziua Marinei” și „Ziua Apelor”.
Ziua Marinei la români a fost instituită în anul 1902 stabilindu-se ca această sărbătoare a marinarilor să se desfășoare în fiecare an în ziua de 15 august când biserica ortodoxă sărbătorește Ziua Sfintei Marii, Sfânta Maria fiind recunoscută ca fiind și patroana marinarilor de pretutindeni. Fastul cu care era întâmpinată, ceremonialul deosebit – militar și religios – cu participarea oficialităților centrale și locale, a înaltelor fețe bisericești, întrecerile sportive, cu precădere a celor pe apă, obiceiurile împământenite, au făcut ca această zi să fie mult așteptată de întreaga suflare a porturilor maritime și fluviale și nu în ultimul rând a turiștilor sosiți la malul mării.
.
Vasta rețea de ape (fluviu, râuri, lacuri etc.) care străbate România, constituie un izvor nesecat de sărbători,download ceremonialuri, sau ritualuri astfel că s-a simțit nevoia unei sărbători cu caracter național, legate de aceste ape. Astfel, la propunerea Ligii Navale Române, care în perioada interbelică avea filiale în toată țara, începând cu anul 1933 s-a instituit de către Ministerul Educației Naționale „Ziua Apelor”, sărbătoare ce va avea loc „în una din duminicile din a doua jumătate a lunii iunie; pentru toate școlile din vecinătatea apelor și cu concursul asociațiilor culturale și artelor”. Ministrul de atunci al Instrucției, Cultelor și Artelor, Dimitrie Gusti, într-un „Apel pentru Ziua Apelor”, aprecia că noianul de activități care vor fi organizate trebuie „să dezvolte virtuțile marinărești și să cultive bucuria de viață în popor prin sănătatea ce o dau sporturile pe apă”.

Într-un comentariu din Revista „Marea Noastră” a Ligii Navale Române, nr. 9 din anul 1939 se afirma: „Sărbătoarea aceasta e menită să arate, în special tineretului, importanța apelor noastre și datoria de a le cunoaște, iubi și folosi”.
.
În perioada comunistă forurile diriguitoare au hotărât ca Ziua Marinei Române să nu mai aibă vreo legătură cu sărbătorile religioase, astfel că s-a stabilit ca festivitățile și întrecerile sportive pe apă să se desfășoare în porturile maritime și dunărene, în prima duminică din luna august, evident, fără ceremonial religios.
Începând cu anul 1990 s-a reluat tradiția ca Ziua Marinei Române să fie celebrată în fiecare an la data de 15 august, zi de sărbătoare națională.

.
.
REPERE SEMNIFICATIVE
.

Cei care și-au ales apele ca spațiu de manifestare a profesiei – marinarii, sau lucrătorii portuari – au știut să leZMR 3 folosească. În vremuri de pace aceștia au folosit apele maritime sau fluviale pentru lărgirea și diversificarea schimburilor comerciale, iar în vremuri de restriște nu au pregetat să înfrunte inamicul naval, manifestându-și nu numai vocația de navigatori dar și pe cea de luptători pentru apărarea pământului strămoșesc.
Voi reda, în continuare, câteva momente semnificative.
Un prim reper din Istoria Marinei Române l-a constituit Ordinul De Zi nr. 174 din data de 22 octombrie 1860, semnat de domnitorul Principatelor Române Alexandru Ioan Cuza (foto).
În fapt, acesta a fost Actul de naștere al Marinei Române Moderne, iar primele două articole glăsuiau:

„Art. 1. Flotilele după întregul curs al Dunării, în viitor vor forma un singur corp.
Art. 2. Colonelul Steriade se întărește în postul de comandant superior al întregului corp și D-l Căpitan Petrescu,20815030_1418698648177761_1445147210_n ajutor al său”.

.

În Războiul de Independență a României a fost consemnat și primul „duel de foc” direct dintre navele fluviale românești și inamicul naval de pe Dunăre. În noaptea de 13/14 mai 1877, un grup de 4 șalupe torpiloare din cadrul Flotilei de Dunăre, având în frunte șalupa torpiloare „Rândunica”, cu maiorul Murgescu (foto) la bord, a atacat și scufundat cu torpila de școndru monitorul otoman „Seifi”, aflat pe Canalul Măcin.
În Războiul de Independență și-au dat viața un număr de 19 marinari.
.
Războiul de Întregire a Țării a început tot printr-un atac al navelor de luptă fluviale. Astfel, în noaptea de 27/2820839483_1418698694844423_475316450_n august 1916, 3 șalupe torpiloare au executat un atac surpriză asupra unui grup de 5 monitoare austro-ungare din portul bulgăresc Rusciuk (Ruse). Grupul era condus tot de șalupa „Rândunica”, cea care scufundase monitorul turcesc în Războiul de Independență.
Au urmat luptele de la Turtucaia de la începutul lunii septembrie, iar în continuare cele de la Silistra, Rasova, Flămânda, Cernavodă, același an. Ulterior navele fluviale românești au acționat în Delta Dunării.
.
Jertfa celor 18 ofițeri, 11 maiștri militari de marină, subofițeri și elevi, 371 de gradați și soldați, 7 marinari civili, a înscris o pagină de glorie în istoria țării.
Printre ei s-au numărat căpitan comandorul Alexandru Cătuneanu (foto stânga), căpitan comandorul Constantin Păun, locotenent comandorul Eugen Stihi, căpitanul Constantin Dumitrescu (foto, centru), sublocotenentul Ghiculescu, sublocotenentul Izvoranu (foto, dreapta), locotenent Remus Lepri, Locotenent Constantin Vârtosu, căpitan Ion Alexandrescu.
20815016_1418698634844429_448754775_n20814996_1418698641511095_2076655207_n20864128_1418698631511096_791003637_n
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Cea de a doua conflagrație mondială a găsit Marina Regală Română gata pentru îndeplinirea misiunilor de luptă. La doar 4 zile de la declanșarea războiului, la 26 iunie 1941, la orele 04.00, un grup de 2 nave de luptă, format din distrugătoarele-lider „Moskva” și „Harkov” au atacat dinspre larg portul Constanța. După doar 10 minute de la încetarea atacului, în urma intervenției distrugătoarelor românești „Regina Maria” și „Mărăști”, dar și a atingerii unei20840351_1418698668177759_722834664_n mine din barajul de apărare, de la larg, primul a fost scufundat, iar al doilea, grav avariat. Urmare a acestei înfrângeri, inamicul naval nu a mai atacat portul Constanța cu nave de suprafață până la sfârșitul războiului.
.
Au urmat apoi 3 ani de acțiuni de luptă intense pe mare cu toate navele Marinei Regale Române, militare și civile. Astfel au fost executate numeroase misiuni de convoiere a navelor civile care efectuau transporturi de aprovizionare a trupelor românești de pe front. În urma atacurilor intense ale inamicului cu aviația și submarinele o parte din aceste nave au fost scufundate, o mare parte din marinarii români dând sacrificiul suprem.
De asemenea, navele de război ale Marinei Regale Române au lansat baraje de mine de apărare pe tot litoralul vestic al Mării Negre, între Odessa și Burgas. De remarcat faptul că urmare a acestor acțiuni, dar și a contraacțiunii navelor de luptă românești au fost scufundate, numai la litoralul românesc, 9 submarine inamice.
.
Cea mai importantă și complexă operație desfășurată de navele Marinei Regale Române a avut loc în lunile aprilie-20814181_1418698671511092_852977634_nmai 1944 sub denumirea de „Operația 60.000” de retragere a trupelor din Crimeea. Deși operația s-a desfășurat sub focul intens al aviației și submarinelor inamicului, mulți militari de pe navele de război sau de transport pierzându-și viața, aceasta a fost dusă la capăt cu succes.
.
În total, în luptele pe mare desfășurate în cel de-al Doilea Război Mondial și-au pierdut viața un număr de 297 marinari, dintre care: marinari militari – 162 (23 ofițeri, 27 maiștri, subofițeri și elevi și 112 gradați și soldați), marinari civili – 117 (27 ofițeri și 90 de marinari).
Acțiuni de luptă intense au desfășurat în cel de-al Doilea Război Mondial și navele militare și civile de la fluviu. Și-au pierdut viața un număr de 262 marinari, dintre care: marinari militari – 162 (4 ofițeri, 14 maiștri, subofițeri și elevi și 89 gradați și soldați, 55 militari din unitățile de Infanterie, Artilerie și Geniu Marină), marinari civili – 100 (30 ofițeri și 70 de marinari).
.
.

FESTIVITĂȚI
.

Ziua Marinei a fost sărbătorită în porturile maritime și dunărene cu mult fast în fiecare an, începând cu anul 1902, cu excepția perioadelor în care marinarii se luptau pe mare sau fluviu în cele două mari conflagrații mondiale din secolul al XX-lea. Pentru exemplificare voi face referire concretă la modul în care au avut loc manifestările de Ziua Marinei la Constanța, în anul 1939 și în ultimii ani.
.
ZIUA MARINEI – CONSTANȚA 1939
.

Ceremonialul oficial a avut loc în portul Constanța la bordul Yachtului Regal „Luceafărul”, încadrat de nave al yacht-iahtul-regal-Luceafarul-2clubului regal printre care: „Crai Nou”, „Crăiță”, „Hoinar”, „Dor de Val”, „Dris” etc. La bordul yachtului „Luceafărul” se aflau ambarcate personalități guvernamentale sau locale: primul ministru Armand Călinescu, ministrul Aerului și Marinei generalul adjutant Paul Teodorescu, Comandantul Marinei Regale viceamiralul Petre Bărbuneanu, primarul orașului și prefectul județului, comandantul Diviziei 9 Mărășești, toți în ținute de gală. La pupa navei se afla o gardă de onoare, încadrată de un detașament de străjeri și de fanfara marinei.
.
În port se aflau aliniate nave militare și civile care aveau arborat marele pavoaz, iar pe nava „Dacia” se aflau ambarcați ceilalți invitați, precum și cei decorați prin Înalt Decret Regal cu Virtutea Maritimă.
La sosirea la bord a Regelui Carol I și a prințului moștenitor Mihai au fost trase 21 salve de tun. S-a intonat Imnul Regal. Au rostit discursuri: regele Carol I, Generalul Adjutant Paul Teodorescu, viceamiralul Petre Bărbuneanu.1907_Dacia_5a
.
SMR „Dacia” cu invitații la bord a efectuat o scurtă croazieră în larg, timp în care s-a desfășurat un exercițiu de atac al submarinului „Delfinul” și respingerea cu armamentul de la bordul navei a acestui atac.
La bordul pachebotului „Basarabia” s-a desfășurat dejunul oficial.
După amiază au avut loc concursuri nautice: cu caiace străjerești, regate, concursuri de înot și de sărituri de la înălțime, câștigătorii fiind premiați.
Festivitățile s-au încheiat cu un bal la bordul pachebotului „Basarabia”.
.

ZIUA MARINEI – CONSTANȚA 2017
.

Ridicată prin eforturile marinarilor români, la 1 decembrie 1999 a fost inaugurată Crucea Marinarilor pe falezaZMR 4 Cazinoului din Constanța – simbol creștinesc de reculegere și comemorare a „Eroilor marinari cărora mormânt le este marea”, așa cum este înscris pe frontispiciu.
.
În anul 2015, în cadrul proiectului de amenajare a falezei, prin efortul Fundației pentru Realizarea Monumentului Marinarilor Români, la acest monument a fost realizat un hemiciclu din beton pe care au fost fixate un număr de 18 plăci de granit, având înscrise numele tuturor marinarilor militari și civili, căzuți în lupta cu inamicul și al căror mormânt le este marea.
În cadrul festivităților legate de Ziua Marinei, la data de 14 august are loc un ceremonial religios și depuneri de coroane la Crucea Marinarilor în semn de comemorare și omagiu adus celor care au pus apărarea fruntariilor țării mai presus de propria viață.
.

DEPUNERI DE COROANE LA CRUCEA MARINARILOR
14 august 2016

20840347_1418698674844425_1845419930_nZMR 220864144_1418698738177752_767688862_n
.
.
.
.
.
.
.
.
.

FESTIVITATEA DE PE FALEZA CONSTANȚA –
CLĂDIREA COMANDAMENTULUI FLOTEI

.

Începând cu orele 10.00 pe faleza din fața Comandamentului Flotei dar și pe mare în proximitatea litoralului, timp deziua-marinei 3 ore au loc ceremonialuri oficiale, defilare cu nave pe mare și cu aviația în aer, exerciții pe cheu, în aer și pe mare.
Nave militare și civile vor fi ancorate în rada din fața comandamentului.
.
Principalele activități:

.
– Întâmpinarea persoanelor oficiale;

.
– Ceremonial de ridicare a pavilionului, geacului, a marelui pavoaz și executarea a 21 salve de artilerie;

.ziua_marinei_-_ziua_marinei_F
– Cuvântul de deschidere a manifestărilor rostit de șeful Statului Major al Forțelor Navale;

.
– Citirea Ordinului comun al Ministrului Apărăii Naționale, al Ministrului Afacerilor Interne și al Ministrului Transporturilor privind sărbătorirea Zilei Marinei;

.
– Alocuțiunile oficialităților;

.
– Oficierea serviciului religios, concomitent cu aruncarea unor ancore de flori pe mare;

.646x404
– Deschiderea exercițiilor, sosirea zeului Neptun;

.
– Exerciții de instrucție, prezentate de efective și tehnică de luptă din Forțele Navale;

.
– Trecerea aviației civile, simultan cu defilarea navelor civile și a velierelor;

.
– Spectacol dat de Muzica Militară pe faleză.
.ziuamarinei2015-1439451432
.
Comandor dr. IOAN DAMASCHIN
ZMR 1

Lasă un comentariu

avatar

wpDiscuz