Gabriel Oprea: Exemplul de devotament şi de curaj al militarilor români, un motiv de mândrie pentru fiecare cetăţean al acestei ţări

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, a acordat un interviu AGERPRES cu ocazia Zilei Armatei României, în care vorbeşte despre misiunile militarilor români în teatrele de operaţii, rezultatele obţinute de aceştia, eforturile conducerii ministerului pentru asigurarea unei stări tehnice corespunzătoare a echipamentelor şi a sprijinului logistic pentru contingentele româneşti participante la misiuni NATO, UE şi în coaliţii multinaţionale. Ministrul Gabriel Oprea vorbeşte şi despre priorităţile ministerului în mandatul său, scutul antirachetă, dar şi despre crearea, în următoarea perioadă, a aproximativ 6.000 de locuri de muncă destinate rezerviştilor militari.

Agerpres: Domnule ministru, 25 Octombrie este Ziua Armatei României, o zi de sărbătoare pentru militari, un prilej de a vorbi despre semnificaţia acesteia şi despre realizările din acest an ale armatei.
Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea: Ziua Armatei României este, după Ziua Naţională a României, cea mai importantă sărbătoare pentru noi, militarii. Este ziua în care îi celebrăm pe toţi cei care şi-au asumat cu demnitate şi curaj jurământul militar. Când spunem ”25 Octombrie”, ne gândim, în primul rând, la eroica eliberare a ultimei brazde de pământ românesc, la Carei, în 1944. Mărturie vie a acelor vremuri sunt astăzi bravii veterani de război şi urmaşii tuturor eroilor căzuţi pe câmpurile de bătălie. 25 Octombrie este, mai presus de toate, un moment de recunoştinţă pentru cei care au luptat până la sacrificiul suprem pe fronturile cumplite ale celui de al Doilea Război Mondial. Totodată, 25 Octombrie este ziua în care cinstim memoria eroilor Armatei României căzuţi la datorie pe câmpurile de luptă ale veacului trecut, dar şi în teatrele de operaţii în care Ţara ne-a încredinţat misiuni în ultimii 20 de ani. Ne amintim cu emoţie de faptele lor de patriotism şi este o datorie sfântă pentru noi să asigurăm sprijinul necesar pentru familiile eroilor noştri. Pentru că fac parte din marea familie a Armatei României, iar crezul nostru este că, indiferent de greutăţi, nu lăsăm pe nimeni în urmă.

Agerpres: Vorbind despre misiunile în teatrele de operaţii, cum apreciaţi rezultatele obţinute de militarii români, având în vedere că a fost un an greu pentru societatea românească din punct de vedere economic, cu resurse limitate?
Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea: Ştiţi foarte bine că efectele produse de criza economică mondială şi-au pus amprenta şi asupra bugetului alocat armatei, nu numai în România, ci peste tot în Uniunea Europeană şi în lume. Am declarat în Parlament, la preluarea mandatului Apărării, şi am repetat în mai multe rânduri, că bugetul Armatei a fost, atât în 2010, cât şi în acest an, un buget de avarie. Însă, chiar şi în aceste condiţii, am fost şi suntem în măsură să ne îndeplinim angajamentele asumate în plan internaţional şi am făcut eforturi pentru a desfăşura misiunile de instruire pe teritoriul naţional. Prin urmare, am reuşit, cu inteligenţă şi determinare, să ne administrăm eficient resursele şi putem spune că avem multe rezultate cu care ne mândrim. Este meritul fiecăruia dintre noi, de la echipa de conducere a ministerului, până la militarii care încadrează eşaloanele de execuţie, care acţionează ca o singură echipă.
Resursele financiare sunt extrem de importante, însă a trecut vremea când lipsa de viziune se ascundea în spatele unor scuze. Soluţii există întotdeauna. Ele trebuie căutate, analizate, asumate şi implementate, aşa cum spuneam, în echipă.
Prin ferma angajare cu efective militare în zonele de conflict, România demonstrează, cu puterea faptelor, că are capacitatea şi determinarea să acţioneze, alături de aliaţi, pentru asigurarea păcii şi stabilităţii în lume. Contribuţia românească importantă cu trupe în teatrul de operaţii din Afganistan, dar şi în Balcanii de Vest, participarea la misiunea ”Unified Protector”, de impunere a embargoului asupra armelor împotriva Libiei, paşii importanţi realizaţi până în prezent pentru amplasarea elementelor scutului american antirachetă pe teritoriul ţării noastre şi promovarea integrării acestora în viitorul sistem NATO, sunt dovezi ale solidarităţii noastre, ale capacităţii şi disponibilităţii de a pune umărul la efortul aliat.
Pentru că mă întrebaţi de rezultatele obţinute în misiunile externe, pot să vă spun că, peste tot unde acţionează, militarii români sunt recunoscuţi ca adevăraţi profesionişti, capabili să facă faţă cu succes noilor provocări, într-o perioadă în care se schimbă frecvent misiunile forţelor, apar noi modalităţi de gestionare a conflictelor, noi tehnologii şi forme moderne, complexe, de îndeplinire a acţiunilor militare.
Militarii români au avut un rol important în consolidarea prestigiului internaţional al ţării noastre. De aceea, am spus întotdeauna că militarii sunt cei mai buni ambasadori ai imaginii României în lume. Exemplul lor de devotament, de profesionalism şi de curaj, dovedit atât în misiunile desfăşurate în teatrele de operaţii, dar şi în ţară, este un motiv de mândrie pentru fiecare cetăţean al acestei ţări.
Efortul principal al conducerii ministerului, în ceea ce priveşte misiunile din teatrele de operaţii, a fost orientat pentru asigurarea unei stări tehnice corespunzătoare a echipamentelor şi a sprijinului logistic pentru contingentele româneşti participante la misiuni NATO, UE şi în coaliţii multinaţionale. Ne-am preocupat în permanenţă de creşterea gradului de siguranţă a militarilor din teatrele de operaţii. În dotarea trupelor româneşti aflate în Afganistan au fost introduse, cu sprijinul partenerului american, 60 de vehicule blindate tip MRAP, care au sporit substanţial gradul de protecţie şi siguranţă a luptătorilor noştri, concomitent crescând mobilitatea şi capacitatea combativă a batalioanelor de manevră. Deja putem constata că în Afganistan, datorită dotării cu aceste vehicule, militarii noştri sunt mult mai bine protejaţi, iar evenimentele grave sunt mult mai rare.
Mai mult, nu poate fi trecut sub tăcere faptul că, începând cu acest an, garanţiile de securitate ale României au crescut exponenţial şi se află la cel mai înalt nivel din istorie, prin amplasarea elementelor sistemului american antirachetă pe teritoriul naţional. Scutul antirachetă reprezintă o contribuţie valoroasă la dezvoltarea capacităţii NATO de a proteja populaţia şi teritoriile statelor membre în faţa riscurilor de atacuri cu rachete.

Agerpres: Cum aţi defini priorităţile ministerului în mandatul dumneavoastră?
Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea: Vă răspund foarte simplu. Oamenii din Armată, după cum sper că aţi constatat din activitatea de până acum, reprezintă prioritatea mandatului meu. Eforturile mele s-au îndreptat atât către sprijinirea militarilor activi, dar şi a rezerviştilor şi a veteranilor de război.
Îmi place ca în tot ceea ce fac să găsesc soluţii, nu scuze. Ar fi foarte simplu pentru un decident să spună de ce nu se poate, mai ales în aceste condiţii dificile, de criză mondială. Dar, înainte de toate, nu trebuie să uităm că suntem oameni şi cu toţii avem nevoie să ne fie respectate drepturile. Avem nevoie de o perspectivă clară în carieră şi de siguranţa locului de muncă – atunci când vorbim de militarii în activitate. Trebuie să avem resurse decente de trai, care să reflecte onest sacrificiile asumate în timpul carierei militare.
Din păcate, atât anul trecut, cât şi în acest an am avut şi evenimente nefericite, care ne-au marcat profund. Am pierdut oameni curajoşi şi devotaţi, profesionişti desăvârşiţi, militari de elită. Vă asigur că pentru fiecare dintre aceste evenimente am ordonat analize minuţioase şi am luat măsuri astfel încât asemenea evenimente să fie evitate. Riscurile, însă, fac parte din viaţa de militar.
De aceea, am acţionat pentru a pune în practică principiul unităţii de corp. Familiile militarilor noştri care au căzut la datorie, în teatrele de operaţii sau în misiuni pe teritoriul naţional, ştiu asta. Ştiu că facem tot ce depinde de noi pentru ca ele să simtă că sunt parte a marii noastre familii – Armata României.
Ceea ce am spus anul trecut, că niciun om nu va pleca din armată, este valabil în continuare. Şi acesta este un lucru extrem de important, mai ales în contextul economic dificil pe care îl traversează ţara şi întreaga lume şi când păstrarea locului de muncă este vitală.
La sfârşitul anului trecut am depus la Camera Deputaţilor o iniţiativă legislativă pentru exceptarea personalului din instituţiile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care participă la misiuni ale forţelor armate în afara teritoriului statului, de la diminuarea cu 25% a cuantumului brut al soldelor lunare, prevăzută de art. 1 din Legea nr. 118/2010. Iniţiativa legislativă a fost adoptată şi a devenit deja lege. Justeţea acestei abordări cred că este de la sine înţeleasă. Militarii români participă la misiuni subsumate conceptului de siguranţă naţională, cu grad ridicat de risc, sunt în marea majoritate unici întreţinători ai familiilor aflate în ţară .
Tot la oameni m-am gândit atunci când am demarat proiectele de construire de locuinţe în sistem ANL, în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi cu autorităţile locale. Din 1990 şi până anul trecut, Armata a tot cedat terenuri şi imobile fără a primi nimic în schimb. Din luna ianuarie 2010, situaţia s-a schimbat radical. Prin transmiterea către autorităţile locale a unor imobile şi terenuri care au fost administrate de MApN, procente cuprinse între 20 şi 50 la sută dintre unităţile locative realizate în cadrul programului ANL revin personalului Armatei. Astfel, numărul locuinţelor în regim ANL, destinate militarilor aflaţi la început de carieră, familiilor tinere, cu copii mici, ajunge la 9.500, din totalul de circa 10.000 de cereri existente.
În contextul în care discutăm despre demersurile legislative întreprinse de minister în sprijinul militarilor, aş vrea să mă refer şi la un subiect foarte intens dezbătut în acest an, de multe ori cu interpretări nedrepte şi chiar cu dezinformări. Mă refer la subiectul pensiilor militare. Aşa cum am susţinut de fiecare dată, procesul de revizuire a pensiilor a fost gândit şi s-a desfăşurat în favoarea marii majorităţi pensionarilor. Nicio pensie militară mai mică de 3.000 de lei, în condiţiile unei cariere militare complete, nu a fost diminuată. Mai mult, în urma revizuirii, absolut toate aceste pensii au înregistrat creşteri. Am reuşit ca, la finalul acestui proces, să crească peste 90% din totalul pensiilor revizuite, fie că vorbim despre cei cu o carieră militară completă, fie că vorbim despre cei cu o carieră militară incompletă.
Pentru mine, personal, este o onoare faptul că am reuşit să determin această reaşezare pe baze corecte a pensiilor militare nu numai pentru rezerviştii armatei, ci pentru toţi cei care au lucrat în sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Este o onoare că am reuşit să le fiu aproape camarazilor mei, atunci când aceştia au avut nevoie de ajutor. Am promis un lucru şi mi-am respectat cuvântul, chiar dacă au existat voci care s-au grăbit să critice, să conteste şi să comită, în fond, o mare nedreptate militarilor care au ieşit cu pensiile mărite în urma procesului de revizuire.
Vreau să mai ştiţi că, odată cu ieşirea ţării noastre din criză, prioritatea echipei pe care o conduc este aducerea bugetului MApN la valorile normale pentru îndeplinirea misiunilor şi a obiectivelor de pregătire şi pentru asigurarea unui trai decent pentru personalul armatei. Vorbim de un buget la valoarea angajată de România la momentul aderării la NATO, de 2,38% din PIB.

Agerpres: Ministerul Apărării Naţionale a anunţat recent că va creea în perioada următoare circa 6.000 de locuri de muncă. Este o veste extraordinară în această perioadă dificilă pentru forţa de muncă din România.
Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea: Da, este adevărat şi vă explic în câteva cuvinte despre ce este vorba. Avem o resursă foarte valoroasă, resursa umană, atât militarii activi, cât şi militarii rezervişti. O atenţie deosebită am acordat-o soldaţilor şi gradaţilor voluntari, ştiţi foarte bine că anul trecut am reuşit să modificăm şi să completăm, prin lege adoptată în Parlament, statutul acestei categorii de militari. A fost ridicată limita de vârstă până la care aceştia pot lucra în armată de la 40 la 45 de ani, au fost aduse îmbunătăţiri statutului, astfel încât aceştia să beneficieze de aceleaşi drepturi cu cele ale cadrelor militare în activitate, în ceea ce priveşte perfecţionarea profesională şi continuarea studiilor, asistenţa medicală, dreptul de a beneficia de locuinţă de serviciu sau de compensaţie pentru chirie, ca să enumăr doar câteva, inclusiv dreptul la pensie, reglementat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul de pensii publice.
Revenind la cele 6.000 de locuri de muncă despre care vorbeaţi, pot să vă spun că Ministerul Apărării Naţionale implementează o nouă concepţie de asigurare a hrănirii şi pazei unităţilor militare prin înfiinţarea a două filiale ale Companiei ROMTEHNICA, SC RoArmy Security şi SC RoArmy Catering, specializate în activităţi de pază şi hrănire. Cele două filiale vor înlocui, începând cu 1 ianuarie 2012, operatorii economici care asigură în prezent respectivele servicii de pază şi de hrănire. Această concepţie, elaborată de specialiştii instituţiei, vizează în primul rând îmbunătăţirea acestor tipuri de servicii şi reducerea cheltuielilor cu până la 30%, în contextul în care situaţia economică a ţării şi bugetul alocat armatei impun adoptarea de măsuri concrete pentru utilizarea cu eficienţă maximă a resurselor financiare bugetare.
Prin înfiinţarea acestor două societăţi comerciale se vor crea, în perioada 2011-2014, peste 6.000 de locuri de muncă, în garnizoane de pe întreg teritoriul României. Locurile de muncă sunt destinate rezerviştilor militari, peste 5.500 fiind oferite soldaţilor şi gradaţilor voluntari, care au părăsit Armata şi care doresc să-şi continue activitatea în domeniul logistic sau în cel de pază.
Era absolut necesar să dăm o şansă şi celor care au ieşit din sistem înainte de 2010 sau care vor ieşi de acum înainte la vârsta de 45 de ani, creând astfel o oportunitate de reconversie profesională şi o măsură de protecţie socială adresată unor categorii profesionale bine pregătite, cu potenţial deosebit pentru Ministerul Apărării Naţionale. Mai ales într-o perioadă de criză, este important ca toate eforturile noastre să fie dirijate către crearea de locuri de muncă şi stimularea economiei. Exact acest lucru face Armata, evident în aria de responsabilitate în care ne desfăşurăm activitatea.

Agerpres: Ce mesaj doriţi să transmiteţi personalului armatei cu ocazia Zilei Armatei României?
Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea: Mesajul meu către personalul Armatei este un mesaj de încredere şi curaj. Prin eforturile fiecăruia dintre noi, prin unitate şi prin acţiunea integrată, în echipă, am reuşit să depăşim obstacole care păreau de netrecut, în condiţii dificile. Şi pentru asta şi pentru realizările obţinute, cu mult efort şi cu respect deplin, pentru obligaţiile asumate, în calitate de ministru al Apărării Naţionale, le mulţumesc şi îi felicit, la ceas de sărbătoare.
Camarazii mei au în mine un partener şi un sprijin permanent. Îi asigur pe militari că Armata României se bucură de încrederea, respectul şi preţuirea Preşedintelui României, Comandantul Forţelor Armate, domnul Traian Băsescu şi a întregii societăţi.
Mulţumesc familiilor militarilor noştri, care sunt alături ceas de ceas, de cei în uniformă, pentru înţelegerea şi solidaritatea de care dau dovadă, asigurând astfel sprijinul moral pentru ca noi să ne putem îndeplini misiunile încredinţate. Le transmit un sincer ”La mulţi ani!” tuturor militarilor şi le mulţumesc cetăţenilor români pentru încrederea şi susţinerea cu care ne onorează.

(AS – Cristina Tatu)

25 octombrie 2011, Bucureşti
Agerpres

(Preluarea de date şi informaţii de către terţi, fără acceptul administratorului site-ului, se supune prevederilor legale)