sâmbătă 22 sep 2018

SPONSORI OFICIALI

SUFLET DE TATĂ, SUFLET DE ROMÂN. UN AN ÎN AFGANISTAN PENTRU FIUL BOLNAV. FAMILIA, ARMATA ȘI ȚARA – IUBIRILE CAPORALULUI VASILE MIHALCIA

39958364_1838050846291407_8422173220957847552_n

În martie, caporalul Vasile Mihalcia din Bistrița își strângea în brațe cei trei copii și, cu lacrimi în ochi, se alătura29542125_1794571400588916_2517895235709372296_n Batalionului 30 ,,Vulturii Carpaților” în misiunea din Afganistan. În mod normal, ar fi plecat în teatru de operații în august, alături de colegii din Batalionul 812 ,,Șoimii Carpaților” dar a decis să plece mai repede pentru Darius, fiul său, bolnav de tetrapareză spastică și epilepsie, care necesită consult în străinătate. Din surse medicale a aflat că, în astfel de cazuri, recuperarea până la șapte ani e foarte importantă. Cum timpul trece foarte repede, Darius având trei ani și jumătate, tatăl său a decis să stea un an în Afganistan pentru a aduna banii necesari unui consult în străinătate, în funcție de care băiețelul să înceapă un tratament sau să fie supus unei intervenții chirurgicale.
.29683770_1794570927255630_6948392874825375696_n
Lunile petrecute alături de ,,Vulturii Carpaților” au trecut și, în august, la rotirea batalioanelor românești în teatru de operații din Afganistan, Vasile Mihalcia a primit aprobare să-și vadă, pentru câteva zile familia. Zece, mai exact, dar timpul petrecut pe drum și analizele medicale obligatorii la sosirea dintr-un teatru de operații au scurtat la șase zile timpul petrecut alături de cei trei copii și de soție.
.
„Să îmi revăd familia a fost ceva de vis. Soția mă aștepta cu Darius în brațe. Printre lacrimi am văzut zâmbetul lui, fapt ce mi-a dat de înțeles că m-a recunoscut. Iar băiatul meu cel mic, Felix, mi-a zis pentru prima dată tati, când am plecat în martie nu vorbea. Abia am reușit să mă abțin să nu plâng ca un copil” a declarat Vasile Mihalcia ofițerului de presă al Batalionului 812 ,,Șoimii Carpaților”. 29541096_1794572243922165_2872660140406331425_n
.
Dar, cele șase zile au trecut foarte repede și, pentru a doua oară în acest an, Vasile a fost nevoit să-și strângă copiii în brațe, să-și ia inima în dinți și ranița în spate și să plece, pentru încă șase luni, în Afganistan. Doar sufletul lui știe ce a simțit la plecare când Patricia, fiica cea mare, l-a rugat să mai rămână câteva zile, să fie alături de ea când serbează 10 ani, iar Felix, mezinul familiei, care a învățat să vorbească cât timp el era plecat, îl striga într-una ,,tata”.
.
Ce au simțit copilașii la întâlnirea cu tatăl lor și după ce acesta a plecat, din nou, în Afganistan, ne-a mărturisit Aliz, soția caporalului, care acum e și mama și tată pentru cei trei copii:
,,Când l-a văzut pe tatăl lui, Darius a început să dea din mâini și din picioare și să zâmbească într-una. Patricia, 29571373_1794571990588857_2255440677921204751_ndupă ce l-a strâns în brațe, nu mai știa ce să-i povestească din timpul care s-a scurs și el nu a fost acasă, Cel mic, Felix, l-a recunoscut, i-a zis pentru prima data ,,tata” și i-a cerut coco (ciocolată). Cât timp a stat Vasile acasă, Felix nu a mai zis ,,mama”, doar ,,tata” și se ținea mereu după el.
.
Despărțirea a fost, din nou, foarte grea, am plâns toți, Patricia îl ruga să nu mai plece sau măcar să stea la ziua ei de naștere iar Felix nu mai contenea să îl strige ,,tata” și după ce și-a luat ranița și a coborât pe scări. De când a plecat, cel mic (Felix, 1 an și 10 luni) îl caută zilnic prin toată casa, vrea să se uite la fotografii cu el pe telefon, iar dacă plec câteva minute în oraș când revin, Felix nu mai strigă ,,mama” ca înainte, ci ,,tata”. 29571249_1062880947184488_4598404520927153178_n
.
Vasile Mihalcia se află acum, din nou, în Afganistan alături de colegii din Batalionul 812 ,,Șoimii Carpaților” unde va rămâne până la începutul anului viitor. Spune că este în cea de-a doua familie, în care s-a format ca militar și de care este mândru. La fel cum este mândru de familia care îl așteaptă acasă și pe care o poartă în suflet, zi și noapte, peste mări și țări.
.
Își iubește țara și meseria și ar fi plecat oricum, alături de colegii de la Bistrița, în misiune în Afganistan. Ca și în anul 2014, când pleca, pentru prima data, în teatrul de operații. La scurt timp după ce-a pus piciorul pe pământ afgan, și-a salvat de la moarte doi camarazi, în urma unui 29497779_1639475236148970_4103509606803096647_natac asupra vehiculului în care se aflau militarii români. În urma actului său de eroism, după întoarcerea din misiune, militarul a fost declarat „Omul anului 2014” în Forțele Terestre Române la secțiunea „Credință și altruism”. Modest, militarul bistrițean nu vrea să dea detalii despre evenimentul nefericit. Spune că și-a făcut datoria și a dus la capăt misiunea, fără să lase pe cineva în urmă, așa cum a fost instruit și așa cum a simțit că trebuie să facă. La fel cum simte că trebuie să lupte pentru băiețelul lui, grav bolnav. Doar că lupta aceasta este una dintre cele mai grele!
.
Peste puțin timp, începe școala. Mii de copii din clasele primare vor merge de mână cu părinții, în prima zi de școală. Sau măcar cu unul dintre ei. Nu și Patricia, fiica cea mare a lui Vasile Mihalcia,39933161_1838050779624747_6176643148991692800_n elevă în clasa a IV-a. În prima zi de școală, fetița va fi singură: tatăl e în Afganistan, mama la un spital din București, unde Darius face terapie de câteva ori pe an. O mătușă a mamei sale va rămâne cu Felix acasă, iar Patricia o va ajuta după ore.
.
Soții Mihalcia și cei trei copii (Patricia, de 10 ani, Darius, de 3 ani și jumătate, și Felix, de 1 an și 10 luni) locuiesc în chirie în Bistrița și nu au rude care ar putea să o ajute pe tânăra mămică cât timp tatăl copiilor se află în Afganistan pentru a strange banii necesari tratamentului lui Darius.
.

.
cap0 Suntem în anul Centenarului Unirii. Darius, copilașul cu chip de înger, care la trei ani și jumătate nu poate să vorbească sau să meargă este născut într-o zi de 24 ianuarie (Unirea Principatelor Române). Unirea înseamnă, mai mult decât orice, să-ți unești forțele și să ajuți aproapele aflat în suferință. Haideți să ne unim forțele pentru ca Darius să ajungă cât mai repede la o clinică din străinătate pentru diagnostic și tratament. Stă în puterea noastră ca Darius să se recupereze în măsura posibilităților, să îl vedem crescând și bucurându-se alături de părinți și de frățiori.
.

.29570446_1794572627255460_2829617773242327040_n

.

Donațiile pentru Darius se pot depune în conturile:
Lei – RO49 RZBR 0000 0600 2006 3282
Euro – RO92 RZBR 0000 0600 2006 3284
Codul BIC RZBRROBU – Mihalcia Vasile, România
.
.
Cristina Rusu
.
.1510588_1563985223845055_6987738724953490993_n

Lasă un comentariu

avatar

Sortează după:   Cele mai noi | Cele mai vechi | Cele mai votate
Vasy
Oaspete
Vasy
16 septembrie 2018 9:54

Orele suplimentare efectuate in zilele nelucratoare nu sunt platite in MApN,in schimb la MAI reprezinta aproximativ 600__800 ron.Deci vorbim despre o legislatie extrem de prost aplicata in MApN.Rugam insistent liga militarilor,pentru uniformizarea legislatiei in vigoare care reglementeaza plata orelor suplimentare.Cu respect si speranta.

wpDiscuz